2,2K
Calin Nistor, propus in functia de procuror sef adjunct al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), va sustine in 23 mai interviul in fata membrilor Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), avizul urmand sa fie trimis la Ministerul Justitiei in 24 mai. Potrivit calendarului stabilit, in perioada 30 aprilie – 21 mai proiectul de management al procurorului Calin Nistor este supus dezbaterii publice, iar in 22 mai vor fi analizate rezultatele acestui demers. Astfel, Nistor va fi intervievat de membrii Sectiei pentru procurori a CSM in 23 mai, iar in 24 mai va fi transmis avizului catre Ministerul Justitiei. Ce cuprinde Planul managerial al fostului sef al DNA Pitesti? Am selectat pentru dumneavoastra cele mai interesante pasaje.
Vulnerabilitatile din sistem identificate de Calin Nistor
Un capitol distinct din Planul managerial al procurorului sef adjunct interimar al DNA il constituie identificarea vulnerabilitatilor din sistem. ,,Perioada in care am ocupat functia de procuror sef al Serviciului Teritorial Pitesti, a constituit o experienta necesara si suficienta pentru a identifica anumite disfunctii la nivelul unei structuri teritoriale, disfunctii care, raportat la experienta dobandita la conducerea Directiei in ultima perioada, constituie in fapt vulnerabilitati ale unei activitati perfectibile.” mentioneaza Nistor.
*Cauze mai multe, resurse limitate
O prima vulnerabilitate identificata este ,,cresterea numarului cauzelor de solutionat, corelativ unui grad ridicat de complexitate in conditiile unor resurse umane limitate si fluctuante creeaza premisele nesolutionarii cu operativitate a unor astfel de cauze.”
*Nistor doreste excluderea acelor infractiuni care nu au legatura directa cu infractiunile de coruptie
De asemenea, pe fondul unei competente materiale extinse a DNA in domeniul macrocriminalitatii economico-financiare, a crescut si numarul de constatari tehnico-stiintifice de specialitate sau expertize, ceea ce a dus ,,la o grevare suplimentara a activitatii Serviciului specialisti si implicit la o incarcatura sporita pe procurori in special a celor din cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie.” In acest sens, Nistor isi propune ,,excluderea acelor infractiuni care nu au legatura directa cu infractiunile de coruptie.”
*Personal insuficient
Pe langa faptul ca personalul care lucreaza in cadrul DNA este insuficient, Nistor atrage atentia si asupra faptului ca nici schema de personal existenta nu este ocupata. ,,Complexitatea activitatii intr-o directie specializata a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a fost dublata de o ocupare, in totalitate, a posturilor de procuror, ofiter de politie judiciara, personal auxiliar de specialitate si nu in ultimul rand posturilor ce implica exercitarea atributelor functiei de conducere. Cazuistica similara ca numar si complexitate de la nivelul serviciilor teritoriale arata insuficienta unei scheme de personal.”
Obiectivele lui Nistor
Ce isi propune cel supranumit ,,Calaul lui Nicolescu” in mandatul in care urmeaza a primi puteri depline? Punctam cateva dintre obiectivele identificate in planul sau managerial:
*cresterea numarului de dosare
,,-dinamizarea si diversificarea investigatiilor in cauzele de mare coruptie, cazurile de fraude in achizitii publice, spalare de bani si infractiuni indreptate impotriva intereselor financiare ale comunitatilor europene;
*verificarea dosarelor care intarzie in sertare
– urmarirea recuperarii pagubelor produse prin infractiuni si analiza periodica a duratei si a cauzelor de intarziere in solutionarea proceselor;
*mai multi angajati, mai multi inculpati la hectar
– propuneri cu privire la dimensionarea adecvata a activitatii, atat la nivelul structurii nationale a Directiei cat si la nivelul structurilor teritoriale, in conditiile in care volumul si complexitatea cauzelor au crescut la nivelul tuturor structurilor, corelativ cu o crestere semnificativa a numarului de rechizitorii si a numarului de inculpati arestati;
*protocoale de colaborare cu alte institutii
– incheierea unui Protocol cu Inspectoratul General al Politiei Romane, urmarind crearea posibilitatii ca 50 de ofiteri de politie judiciara de la nivelul structurii centrale sa lucreze cu procurorii din cadrul D.N.A. Se are in vedere ca ofiterii de politie judiciara sa fie selectati din cadrul Directiei Investigatii Criminale si Directiei de Investigare a Fraudelor, prezenta acestora fiind necesara pentru dezvoltarea acelor cauze ce au ca obiect macrocriminalitatea economico-financiara;
– o asemenea masura o consider ca fiind oportuna si in ceea ce priveste activitatea serviciilor teritoriale, necesitatea incheierii unor protocoale cu Inspectoratele de Politie Judetene pentru desemnarea a cate 20 de ofiteri de politie judiciara din cadrul structurilor mentionate, ce urmeaza a fi delegati in cauzele complexe investigate de D.N.A creand premisa unei eficiente activitati viitoare. Viabilitatea unui asemenea demers a fost dovedita anterior si in mod practic cand la nivelul Serviciului Teritorial Anticoruptie Pitesti pe care l-am condus, urmare unui astfel de intelegeri incheiat in mod operativ s-a reusit finalizarea unor cauze caracterizate de un grad ridicat de complexitate.
– consider necesara in situatiile operative care se impun constituirea unor echipe mixte formate din comisarii Garzii Financiare Centrale si inspectori A.N.A.F., care sa sprijine procurorul in desfasurarea unor anchete in mod operativ si eficient
*interceptari si inregistrari doar daca fapta nu poate fi altfel probata
– in cazul investigatiilor derulate de procuror, utilizarea mijloacelor de proba prevazute in Sectiunea V „interceptarile si inregistrarile audio sau video” din cadrul Codului de procedura penala sa fie folosite daca in acele cauze unde utilizarea unor astfel de tehnici sunt viabile si care nu pot fi probate in alta modalitate pentru a se evita intruziunea in viata intima a persoanei sau pentru a nu se folosi in mod inutil astfel de procedee probatorii;
*monitorizarea structurilor teritoriale cu rezultate slabe
– analiza activitatii unor structuri teritoriale care au obtinut rezultate considerate nesatisfacatoare, urmand a se aprecia asupra mentinerii acestora sau eventual a maririi schemei de personal la nivelul structurii centrale. Se are in vedere si preluarea activitatii de catre un alt serviciu teritorial invecinat cu cel considerat a avea rezultate nesatisfacatoare. O asemenea analiza implica si evaluarea costurilor necesare functionarii unei astfel de structuri teritoriale raportat rezultatelor obtinute. Mai trebuie precizat ca legea de functionare nu impune in mod obligatoriu existenta unei anume structuri teritoriale.
*fara risipa de bani in cazuri cu prejudicii minore
– corelativ se impune intr-o faza initiala a verificarilor si evaluarea acelor situatii in care anumite anchete ce vizeaza savarsirea unor fapte minore nu se justifica, prin prisma costurilor deosebit de ridicate prin raportare la rezultatele derizorii obtinute (ex:la o mita de 100 lei sa efectuezi 4 luni inregistrari audio – video, supravegheri operative, etc);
*transparenta in relatia cu mass-media
– imbunatatirea comunicarii publice si a relatiei cu mass-media vizeaza asigurarea transparentei unei activitati prin conditiile protejarii si pastrarii caracterului nepublic al urmaririi penale.”
Cu ce personal lucreaza DNA
In Planul sau managerial, Calin Nistor a facut si o trecere in revista a personalului cu care urmeaza sa opereze la nivel national, iar situatia arata la modul urmator:
,,In cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in anul 2012, activitatea de urmarire penala a fost desfasurata, in medie, de 84 procurori (30 procurori de la cele 3 sectii operative ale structurii centrale si 54 procurori ce au functionat la structura teritoriala), iar activitatea judiciara, de circa 27 procurori (12 de la Sectia judiciara penala si circa 15 din cadrul structurilor teritoriale, ce au realizat exclusiv ori preponderent activitate judiciara). La finele anului 2012, la cele 3 sectii operative si in cele 15 servicii teritoriale ale directiei, din totalul de 115 posturi de procuror prevazute in organigrama, erau ocupate 106, reprezentand 92,17%, din care 100 procurori numiti si 6 procurori delegati. In activitate se aflau 102 procurori, reprezentand 88,69% din numarul de posturi prevazute, intrucat 5 procurori erau detasati la alte institutii (1 la Departamentul de Lupta Antifrauda, 1 la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, 2 la Inspectia Judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii si 1 la Ministerul Justitiei). Ca si in anii precedenti, a existat o fluctuatie de personal pe parcursul anului, manifestata prin aceea ca, din cele 102 posturi ocupate, un numar de 6 procurori si-au incetat ori suspendat temporar activitatea, in timp ce 11 procurori au inceput activitatea in cadrul directiei.”
Cum sta DNA la capitolul dosare
Din punct de vedere al rezultatelor obtinute, situatia nu este una dintre cele mai bune, tinand cont ca numarul de dosare instrumentate este mult mai mare decat cele pentru care se da curs spre judecare. Iata care este situatia relevata de Nistor:
,,Cantitativ, a crescut numarul cauzelor de solutionat cu 11,96% (7.406 fata de 6.615 in anul 2011), al celor solutionate cu 8% (3.578 fata de 3.313 in 2011) si al solutiilor dispuse pe fond cu 9,31% (2.436 fata de 2.270 in anul 2011). In 1.142 cauze s-a dispus declinarea competentei ori conexarea dosarelor (1.043 in 2011). Au ramas nesolutionate 3.828 cauze, din care 13 cu autor necunoscut (3.302 cauze, din care 10 cu autor necunoscut, in anul 2010), in contextul in care se mentine o pondere semnificativa a cauzelor nou intrate, reprezentand 55,41% din totalul celor de solutionat (4.104 cauze noi din 7.406 de solutionat). La sfarsitul perioadei se aflau in curs de cercetare penala 10 inculpati arestati preventiv (14 in anul 2011).
Din cele 2.436 cauze solutionate pe fond, in 234 s-a dispus trimiterea in judecata a 828 inculpati, din care 25 persoane juridice, comparativ cu 233 rechizitorii privind 1.091 inculpati, din care 41 persoane juridice, in anul 2011. In 2.202 cauze au fost date solutii de scoatere de sub urmarire penala, incetare ori neincepere a urmaririi penale (2.037 in anul 2011), iar dispozitiile art. 181 C.pen. au fost aplicate fata de 150 invinuiti (114 in anul 2011) si 55 faptuitori conform art. 230 C.pen., asa cum a fost modificat prin Legea nr.202/2010 (13 in anul 2011).
Rechizitoriile reprezinta 9,61% din solutiile pe fond dispuse de procurori, fiind emise un numar de 234 rechizitorii din 2.436 cauze solutionate pe fond. Comparativ, in anul 2011, au fost solutionate pe fond 2.270 cauze, din care 233 rechizitorii, reprezentand o pondere de 10,26%.
Au fost trimisi in judecata 120 inculpati arestati preventiv (333 in anul 2011), din care 83 inculpati au fost trimisi in judecata in stare de arest (223 in 2011) si 37 arestati in cursul urmaririi penale si trimisi in judecata in stare de libertate (110 in anul 2011). In cursul urmaririi penale, fata de alti 24 inculpati a fost luata numai masura retinerii (26 in anul 2011).”
