Moment de bilanţ pentru edilul Mihail Dorin Bărbuceanu. Aflat la finalul celui de-al patrulea mandat, primarul Oraşului Ştefăneşti trece în revistă proiectele pe care le-a coordonat, alături de aparatul administrativ, pentru dezvoltarea localităţii, punctând cele mai importante şi de impact investiţii. În cele ce urmează, domnia sa detaliază, pe capitole, obiectivele îndeplinite, punând accent pe ceea ce s-a întâmplat în ultimii 4 ani.
Capitolul Infrastructură
Reţeau de apă şi canalizare este cea mai amplă investiţie pentru Oraşul Ştefăneşti
Mandatul 2012 – 2016, aşa cum era normal pentru o localitate aflată într-o continuă schimbare, o localitate care tinde să ajungă la gradul de dezvoltare al unei localităţi urbane, a avut ca prioritate problema lucrărilor de infrastructură, respectiv apă, canalizare şi drumuri. Dacă pe capitolul apă şi canalizare am avut ca principală ţintă accesarea de fonduri europene, obiectivul fiind început în anul 2009 şi demarat efectiv în toamna anului 2013, putem spune că, la finele mandatului, lucrarea va fi încheiată şi, deci, obiectivul a fost atins. Vorbim de o lucrare de infrastructură complexă, axată pe două etape, respectiv CL 4 şi CL 6.
CL 4 a fost demarat în toamna anului 2013. Lucrarea a cuprins „creierul” reţelei de apă potabilă a Oraşului Ştefăneşti, prin cele 3 staţii de pompare, captare şi hidrofor; cea de la Valea Mare fiind cu adevărat centrul sistemului de apă potabilă din Ştefăneşti. Aici, pe lângă cele două forări de mare adâncime, a fost creată şi cea mai mare staţie de depozitare şi repompare, astfel încât fiecare cetăţean al Oraşului Ştefăneşti, indiferent de altitudinea la care se găseşte locuinţa acestora, să poată beneficia de reţeaua de apă potabilă. Pe lângă aceasta, celelalte 3 staţii de captare, stocare şi pompare, respectiv cea de pe Zona Izvorani, Ştefăneşti Vale şi Goleşti fac posibilă branşarea întregii localităţi la sistemul de apă potabilă.
SPAȚIU PUBLICITAR
Pe lângă realizarea sistemului de funcţionare a reţelei de apă potabilă, CL 4 a însemnat şi o extindere a reţelei de 2,7 km, atât la apă, cât şi de canalizare pe Zona Valea Mare. După o întrerupere de aproximativ 1 an, din cauza intrării în insolvenţă a constructorului, în vara lui 2015, lucrarea a fost finalizată şi recepţionată.
Cea de-a doua etapă, CL 6, lucrare adjudecată în vara anului 2015 şi aflată la acest moment în procent de realizare de peste 90%, a însemnat poate cel mai mare obiectiv al oraşului Ştefăneşti, respectiv extinderea reţelei de apă şi canalizare, extindere ce acoperă aproximativ 80% din necesarul Oraşului Ştefăneşti. A însemnat peste 90km de reţea de apă şi canalizare, respectiv afectarea a aproximativ 60km de drumuri. Este o lucrare care, la un moment dat, părea un vis, din cauza sumelor de care avea nevoie ca să fie dusă la îndeplinire (aproximativ 15 milioane Euro), din cauza dificultăţilor formelor de relief existente în Ştefăneşti, cât şi din cauza marilor probleme şi nemulţumiri create. Iată că, majoritatea acestor probleme au trecut şi, în cel mult 60 de zile, locuitorii Oraşului Ştefăneşti se pot branşa la aceste utilităţi şi pot spune că au mai făcut un pas către urbanizarea localităţii. Reţeaua de apă şi canalizare a necesitat, din cauza formelor de relief pe care Ştefăneştiul le are, atât lucrări suplimentare în rețeaua de apă şi canalizare, cât şi realizarea a 24 de staţii de pompare. Perntru realizarea lor, a fost nevoie şi de excavare la peste 6 m adâncime. Pentru o cât mai corectă prezentare, prezentăm alăturat lista străzilor, străduţelor şi aleilor beneficiare ale acestui proiect. 55 de străzi beneficiare ale reţelei de apă şi 66 de străzi beneficiare ale reţelei de canalizare.
Circa 20 km de drumuri au fost reabilitate şi asfaltate
De-a lungul celor 4 ani de mandat, au fost realizaţi kilometri întregi de asfalt, de şanţuri periate (betonate), cu preponderenţă pe acele străzi care nu au făcut parte din proiectul de apă şi canalizare executat pe fonduri europene. Astfel că, în acest moment, Orașul Ştefăneşti se bucură de o acoperire de peste 80% din necesarul reţelei de drumuri pe care le deţine. Trebuie să înţelegem că orașul anului 2016 este o localitate într-o continuă ascensiune în ceea ce priveşte numărul locuinţelor executate, acest lucru făcând ca reţeua de drumuri să crească în fiecare an cu câţiva kilometri. Asta înseamnă o extindere a reţelelor de drumuri asfaltate cu peste 19,8 km, totalizând un efort bugetar de peste 71,8 milioane RON.
În anul 2012 au fost realizate străzile Chilimenţi, Ogăreşti, Văii şi Valea Popii Deal, străzi ce au necesitat, din cauza formelor de relief, şi realizarea şanţurilor betonate, pentru ca apele pluviale să poată să fie dirijate şi să nu mai afecteze gospodăriile populaţiei sau drumurile de acces. Tot în anul 2012, au fost demarate lucrările, finalizate anul următor, pentru Strada Speranţei, Str. Viilor, Str. Mironescu şi Str. Jupâniţa Ancuţa. Am continuat în anul 2013 şi, pe lângă lângă lucrările anului anterior nefinalizate, au fost realizate și străzile Chilimenți şi Ogăreşti. Astfel, Zona Valea Mare – Enculeşti, o zonă de extremitate a localităţii, ca şi Zona Goleşti, se bucură de drumuri moderne, care acoperă 90% din necesarul lor. Tot în 2013, a fost asfaltată Str. Jupâniţa Ancuţa, Str. Liniştii – Ştefăneşti Centru, Str. Viilor şi Str. Aleea Taberei.
Printr-o colectare destul de consistentă, pe parcursul anului, s-au putut strânge bani la bugetul local cu ajutorul cărora s-au finalizat DC79 Valea Mare – Enculeşti şi Strada Marcea, spune primarul Dorin Mihai Barbuceanu.
În anul 2014, pe lângă extinderea făcută pe Str. Izvorani şi asfaltarea Străzii Ştefan Golescu, a fost începută şi lucrarea mai amplă de creare a noii căi de acces către Oraşul Piteşti, respectiv Str. Sticlelor. Aceasta oferă posibilitatea apariției unei noi zone industriale a urbei noastre, cât şi posibilitatea ca orice cetăţean ce vine din direcţiile Ploieşti, Târgovişte, Bucureşti şi doreşte să se deplaseze spre Slatina sau Craiova, are pe unde să ocolească aglomerația din Pitești şi, implicit. să ducă la o mai mare fluidizare a circulaţiei de la Podul Viilor. A fost o lucrare îndrăzneaţă şi care, cu sprijinul Consiliului Judeţean Argeş, vom putea spune că, în cel mult două luni, se va finaliza. Menţionez acest lucru pentru faptul că, faţă de proiectul iniţial, a apărut necesitatea modificării şi, respectiv, lungirea acestei artere cu aproximativ 150m pe o zonă care se găseşte în administrarea Apelor Române şi care nu a făcut obiectul proiectului iniţial, a mai spus primarul Bărbuceanu.
Anul 2015 a însemnat începerea lucrărilor de extindere a reţelelor de apă şi canalizare în etapa CL6. Astfel, multe dintre drumurile prognozate şi cuprinse în proiectul de buget pentru asfaltare şi, implicit orice lucrare de infrastructură pe aceste drumuri, au fost amânate. Astfel că, la acest capitol putem marca asfaltarea Str. Cimitirului din Zona Valea Mare – Enculeşti şi finalizării în proporţie de 90% a Str. Sticlelor, începută în anul anterior. Tot din această cauză, respectiv reţeaua de apă – canalizare, au fost realizate doar şanţuri periate în Zona Valea Mare – Ploscaru.
O dată cu finalizarea proiectului de extindere a reţelei de apă şi canalizare, respectiv preluarea reţelei de drumuri puse la dispoziţia constructorului, vor putea să fie finalizate Străzile Vlăduşei, Marcea, Bătescu, Agrosemului şi Str. Soarelui. Odată cu finalizarea Str. Sticlelor, s-a făcut un prim pas în demararea unui obiectiv deosebit de important pentru Oraşul Ştefăneşti; obiectiv ce face parte din principalele preocupări ale mandatului viitor. Mă refer la construcția unui parc industrial atât de necesar unei localităţi urbane, a unei forţe economice care să permită ca Orașul Ştefăneşti să devină, într-un viitor foarte apropiat, o localitate urbană şi înfloritoare.
Dezvoltarea zonei industriale este o prioritate pentru Primăria Ştefăneşti
Dezvoltarea zonei industriale, care să creeze atât locuri de muncă, cât şi venituri la bugetul de local, este o prioritate pentru administraţia Oraşului Ştefăneşti. Cei care doresc să îşi dezvolte o afacere chiar la granița cu orașul Piteşti se pot orienta către cele două zone industriale create de către Primăria Ştefăneşti, pas cu pas. În contextul în care cei foștii mari angajatori şi producători de dinainte de 1990, de genul IATSA, ANA IMEP şi staţiunea viniviticolă, şi-au diminuat activitatea, iar cartierele rezidenţiale au început să acapareze suprafeţe din ce în ce mai mari în defavoarea unităţilor comerciale, primarul Mihail Dorin Bărbuceanu a încercat să găsească soluţii astfel încât cele două sectoare, rezidenţial şi industrial, să nu mai fie în conflict.
O localitate nu poate trăi, şi cu atât mai mult, să se dezvolte, fără industrie şi servicii, ne-a mai declarat primarul Mihail Dorin Bărbuceanu. Acest lucru a făcut ca în anul 2010, când s-a pus problema refacerii sau actualizării Planului Urbanistic General al localităţii, să se ia în considerare cele două mari probleme: 1. Extinderea zonei intravilane, care să permită satisfacerea necesarului zonelor de locuit; 2. Crearea unor zone industriale care să ofere posibilitatea rămânerii şi dezvoltării industriei şi serviciilor. La finele anului 2012, când PUG-ul a fost încheiat, au apărut cele două zone industriale: cea din centrul localităţii, traversată de Strada Sticlelor, care face legătura cu oraşul Piteşti şi cea de la Goleşti, profilată mai mult pe partea agricolă.
Administraţia locală aduce toate utilităţile necesare unei platforme industriale pe Stada Sticlelor
În anul 2013, prin proiectul de buget, s-a pornit lucrarea de proiectare a drumului de acces, care nu numai că în acest moment face legătura cu centrul localităţii, ci, printr-o înţelegere cu Consiliul Judeţean Argeş, a devenit şi o arteră importantă de legătură cu oraşul Piteşti. De fapt, noul traseu creat poate oricând deveni un drum judeţean, pentru că se face legătura între două artere naţionale DN7 şi DN 65, legătură care permite ca cei care vin de la Ploieşti, Târgovişte sau Bucureşti şi doresc să se îndrepte spre Slatina sau Craiova să nu mai aglomereze Oraşul Piteşti.
Acest prim-pas se va finaliza abia în următoarele 2 – 3 luni, din cauza unor avize ce trebuie luate de la Apele Române şi, tot în 2 – 3 luni, va începe derularea pasului II, respectiv introducerea reţelei electrice. Investiţia se va realiza tot din surse de la bugetul local, dând astfel posibilitatea celor care doresc să investească să aibă la dispoziţie utilităţile principale.
Tot în sprijinul dezvoltării acestei zone şi oferirea facilităţilor micilor investitori în programul de extindere a reţelei de apă şi canalizare, ce se derulează în această perioadă în Oraşul Ştefăneşti, respectiv cea de-a treia etapă a proiectului, a fost curpinsă şi această zonă pentru a fi branşată la utilităţi. În cel mult 2 ani, zona respectivă o să ofere tot ceea ce este necesar unei mici platforme industriale. De menţionat faptul că, acest loc a fost ales drept zonă industrială, gândindu-ne în perspectiva de a le putea oferi investitorilor şi posibilitatea accesului la transportul feroviar. Locul este situat între două gări, respectiv Gara Goleşti ( gară inclusă în grila transportatorilor de marfă) şi Gara Ştefăneşti (Florica), curpinsă în ruta transportului de persoane.
Dacă ne gândim că Oraşul Ştefăneşti este străbătut de DN7, dacă ne gândim că Autostrada Piteşti – Bucureşti trece pe teritoriul localităţii, înseamnă că în cel mai scurt timp vom putea oferi condiţii optime de dezvoltare celor care doresc să investească în oraşul nostru.
Modernizarea unităţilor de învăţământ s-a realizat pas cu pas
Învăţământul a reprezentat întotdeauna una dintre priorităţile mandatului meu, astfel că, în fiecare an, au fost efectuate atât lucrări de investiţii, cât şi de reparaţii ale celor peste 14 corpuri ce găzduiesc procesul de învăţământ din Ştefăneşti. Dacă în mandatul anterior ne-am ocupat cu preponderenţă de crearea condiţiilor optime desfăşurării unui program de învăţământ corespunzător, dacă între 2004 – 2012 am reuşit să accesăm toate tipurile de investiţii posibile (Banca Mondială, fonduri guvernamentale, fonduri europene), încât unităţile de învăţământ să corespundă tuturor cerinţelor, în mandatul 2012 – 2016 am continuat cu proiectele de modernizare. Astfel, am construit şi amenajat în unităţile de învăţământ grupuri sanitare moderne care să poată fi folosite în orice perioadă din an, asta şi datorită extinderii reţelei de apă şi canalizare, am făcut posibil ca părinţii care vin sau pleacă de la unităţile şcolare să aibă unde îşi parca în condiţii decente maşina şi, nu în ultimul rând, am realizat şi, condiţii optime de dezvoltare încă mai avem în acest sens de creat, o bază sportivă şi de agrement atât de necesară copiilor de vârstă şcolară şi preşcolară.
Am reabilitat şi anvelopat corpul 3 al Şcolii nr. 1 Ştefăneşti, unde am construit şi grupuri sanitare atât de necesare. Acelaşi lucru l-am făcut şi la Şcoala Valea Mare, unde grupurile sanitare moderne sunt construite cu bani de la Banca Mondială, şi pe care le-am racordat la sistemul public de canalizare. Toate au fost racordate la sistemul termic care să permită funcţionarea acestora şi în perioada rece. Am continuat cu grupurile sanitare de la Şcoala Goleşti, unde a fost necesară inclusiv înlocuirea a unei părţi de acoperiş, iar pentru fiecare unitate de învăţământ am amenajat parcări proprii pentru fluidizarea circulaţiei şi evitarea accidentelor ce pot apărea atunci când părinţii aduc sau preiau copiii de la şcoală. În Complexul Şcolii Brătieni, cea mai mare aglomerare şcolară, pe lângă moderna sală de sport creată în anii anteriori, le-am construit şi un teren de sport care să permită accesul la orele recreative tuturor celor aproximativ 1.200 de elevi. Am intervenit de câte ori a fost nevoie pentru orice problemă apărută în fiecare dintre cele 7 unităţi de învăţământ existente pe teritoriul localităţii. Am dotat cu sisteme termice de încălzire fiecare şcoală, excepţie făcând Grădiniţa Enculeşti, precum şi cu sisteme video de supraveghere.
Sistemul de iluminat stradal este în continuă extindere
Una dintre probleme majore ale unei localităţi urbane în continuă ascensiune, în ceea ce priveşte ponderea locuinţelor private, o reprezintă iluminatul stradal. Este nevoie serioasă de așa ceva, pentru că oferă siguranţă cetăţeanului, cât şi specificul unei localităţi urbane. În anul 2007, printr-un proiect derulat pe o perioadă de 7 ani, am înlocuit tot sistemul de iluminat stradal creat acum aproape 40 de ani, cu corpuri moderne şi cu sistem economic de iluminat. Am mărit numărul acestora cu aproape 50%, ţinând cont că magistralele rutiere au evoluat de la an la an. În fiecare an, în Ştefăneşti, reţeua de drumuri se măreşte cu aproximativ 2.3 km datorită investiţiilor private făcute. Astfel, comunitatea locală va trebui să ţină pasul cu acestea şi să extindă sistemul public de iluminat odată cu cedarea acestor drumuri către domeniul public. Avem un contract de service cu o societate de profil, care ne permite să intervenim cu maximum de operativitate la orice solicitare a cetăţeanului.
Un obiectiv de viitor: instalarea unui sistem video de supraveghere a spaţiilor publice
Anul acesta avem în proiect realizarea unui sistem video de monitorizare a punctelor importante de pe teritoriul localităţii, sistem care va permite atât administraţiei locale, dar şi Poliţiei Ştefăneşti să poată monitoriza ceea ce se petrece pe teritoriul localităţii. Sistemul va descărca imaginile captate într-un server şi pot fi oferite informaţii utile în orice moment despre orice posibilă infracțiune.
Capitolul „Cultură, Culte şi Sănătate”
Lăcaşele de cult beneficiază anual de bani de la bugetul local
În fiecare an, Consiliul Local Ştefăneşti şi-a îndreptat atenţia către lăcaşele de cult, existente şi aflate în construcţie de pe teritoriul Oraşului Ştefăneşti. Fiind o localitate în plină ascensiune urbană, este normal ca odată cu apariţia unui nou cartier, a unei noi zone de locuinţe,să fie nevoie şi de o biserică care să deservească credincioşii. Începând din 1990 şi până în prezent, în Ştefăneşti, în special cu sprijinul cetăţenilor, al unor societăţi somerciale, dar şi al Consiliului Local Ştefăneşti, au apărut patru noi lăcaşe, trei dintre acestea fiind deja finalizate. Evoluţia societăţii şi noile norme impuse de Biserica Ortodoxă Română, a dus la realizarea capelelor din vecinătatea lăcaşelor bisericilor, cât şi a sălilor unde să se desfăşoare mesele de pomenire ale celor defuncți. Anual, bugetul local contribuie cu 100.000 – 200.000 lei la nevoile celor 10 lăcaşe de cult.
Casa de Cultură Ştefăneşti oferă cele mai bune condiţii pentru activităţile elevilor
Cele 7 unităţi de învăţământ, dintre care 4 cu cls I – VIII, școala ajutătoare, liceul tehnologic şi respectiv cele 2 grădiniţe private au acces nemijlocit la Casa de Cultură Ştefăneşti, loc în care, indiferent de anotimpul în care ne aflăm, aceştia îşi pot desfăşura orice tip de activitate în cele mai bune condiţii. În fiecare an am făcut posibilă modernizarea şi dotarea acesteia.
S-a înfiinţat Clubul Pensionarilor
De mai bine de doi ani, am lucrat la reabilitarea, refacerea tuturor utilităţilor şi modernizarea fostului club din zona Cartierului Blocuri, în care, recent, am dat în folosință un loc al pensionarilor, un birou al Serviciului de Pompieri Voluntari şi suntem în etapa de accesare a unui program pe bani guvernamentali cu privire la readucerea sălii de spectacol dinm apropiere la funcţiile pe care le-a avut anterior.
S-au optimizat condiţiile de funcţionare ale cabinetelor medicale din Zona Blocuri
A fost necesar un efort financiar care s-a întins pe durata a trei ani ai acestui mandat pentru reabilitarea construcţiei, refacerea sistemului de apă şi canalizare şi, în final, crearea unui nou sistem de încălzire, sistem ce a permis ca şi cabinetele individuale care desfăşoară activitatea într-una dintre clădirile primăriei să poată funcţiona în condiţii optime, atât pe perioada verii, cât şi pe cea geroasă a anului. În acest fel, am făcut ca şi Zona Blocuri să beneficieze de tot ceea ce are nevoie pentru a putea desfăşura o activitate în sprijinul cetăţeanului, completată de Spitalul de Geriatrie Ştefăneşti, unitate condusă de inimosul manager Anca Stoiculescu. Unitate care se numără printre cele mai apreciate, de acest fel, din ţară.
Consultaţii bisăptămânale pentru locuitorii din Enculeşti
Dacă în Zona Goleşti, în Zona Valea Mare şi chiar în Zona Centru, medicii de familie au reuşit să îşi creeze prin surse proprii spaţii decente şi bine utilate încât actul medical să se poată desfăşura în condiţii demne de o localitate urbană, Zona Blocuri suferea datorită lipsei sistemului de încălzire. Astfel, reabilitarea acestui obiectiv a făcut să fie rezolvată şi această problemă. A rămas în atenţia noastră găsirea unei modalităţi ca, împreună cu medicii de familie, cetăţenii din Zona Valea Mare – Enculeşti să poată beneficia , de asistență medicală de specialitate, dacă nu în fiecare zi, măcar de 2 ori pe săptămână, aproape de ei. Acest lucru va fi posibil grație faptului că, în următorul proiect de buget, vor fi alocate sursele necesare pentru ca în spaţiile din unitatea de învăţământ Şcoala Enculeşti să se poată derula şi această actrivitate medicală.
Sistemul de învăţământ din Ştefăneşti beneficiază şi el de asistenţă medicală de specialitate; administraţia locală are în vedere găsirea unei soluţii pentru ca şi medicii stomatologi să poată să fie accesibili unui număr cât mai mare de cetățeni ai orașului.
Timp liber şi agrement
Fiind un oraş tânăr, în care populaţia până la 40 de ani are o pondere importantă, la care se adaugă şi faptul că baza sportivă din Zona Blocuri a devenit proprietate privată, fiind preluată de Uzina Dacia, care a decis să o închidă, a apărut problema tot mai acută a găsirii unui loc de agrement şi de desfăşurare a unor activităţi sportive. În anul 2007, mai spune primarul Bărbuceanu, am accesat unul din cele mai mari proiecte pe învăţământ din complexul Școlii Brătieni, unde am reuşit să construim o sală de sport de 1000 mp, loc în care, pe lângă activităţile desfăşurate de copiii de vârstă şcolară până seara târziu, pot beneficia de serviciile ei şi tinerii şi mai puţin tinerii localităţii. În anul 2009, am accesat un alt proiect guvernamental, pe una dintre axele prioritare, respectiv construirea unei baze sportive în Zona Goleşti; bază care să rezolve şi problema acută pe care o are echipa de fotbal a localităţii. Am început construirea acesteia, am apărut cu sursa de finanţare în Monitorul Oficial, însă, din cauza schimbării guvernului, respectivul proiect a fost întrerupt de la finanţare. Astfel, am fost nevoiţi să întrerupem lucrările, iar anul trecut am decis ca investiţia respectivă să fie reluată de Consiliul Local Ştefăneşti. S-a făcut o evaluare de specialitate a stadiului în care ne găsim, iar anul acesta va fi scoasă din nou la licitaţie, în vederea finalizării. Mai mult, în zona Cartierului Blocuri, se află în etapa de scoatere la licitaţie lucrarea de construcţie a unei minibaze sportive, care să fie atât loc de agrement pentru tinerii din zonă, cât şi spaţiu de antrenament pentru echipa de fotbal. Pe lângă aceste lucruri, întrucât unitatea şcolară C-tin Brâncoveanu, Valea Mare, ne-a solicitat extinderea cu o sală de clasă a grădiniţei. Am decis să mai construim încă o sală, care să permită ca elevii din această unitate de învăţământ să îşi poată desfăşura activitatea sportivă până când administraţia locală va găsi soluţia sau va putea să acceseze un proiect care să îi permită construirea şi în această zonă a unei săli de sport, a adăugat primarul Bărbuceanu.
Problemele comunităţii
O atenţie deosebită a fost alocată în fiecare an tuturor acelor obiective care privesc viaţa de zi cu zi a cetăţeanului: rezolvarea daunelor provocate de fenomenele meteo extreme, problema câinilor fără stăpân, problema funciară, problema transportului public, problema sistemului de protejare a cetăţeanului şi, nu în ultimul rând, multiplele probleme sociale ce apar într-o comunitate de peste 15.000 de locuitori.
Atenţie sporită pentru măsurile antiinundaţie
Astfel, am alocat în fiecare an surse importante de bani necesare realizării sau curăţării şi refacerii canalelor de colectare a apelor pluviale, în special pe Zona Goleşti. Aici, în 2005, în urma inundațiilor, s-au acumulat ape curse de pe versanții din apropiere. Lucru care a dus la inundarea totală a 22 de locuințe care a trebuit să fie refăcute integral de către autoritatea locală. În fiecare an, am decolmatat kilometri întregi de reţea de canale şi pot spune că, în anul 2015, odată cu schimbarea conducerii de la Îmbunătățiri Funciare, instituția care are în administrare rețeaua de canale de irigație, a venit în sprijinul nostru şi a decolmatat câteva dintre ele. Avem în proiectul de buget pe anul acesta realizarea a două obiective; construirea unui pod în Zona Trante, pod care a fost afectat de trecerea timpului şi de cei care dețin exploataţii forestiere în apropiere. Este o investiţie amplă, o investiţie care se va derula pe parcursul a doi ani, şi care va face să dispară problema izolării celor două sate. De asemenea, avem sursă de finanţare pentru refacerea podului de la Negrileşti şi intervenţie la cel de la Buriceşti.
Dacă în anul 2005 marea problemă a fost pârâul Ştefăneasca, aflat în zona Viişoara, din cauza colmatării s-a rupt în mai multe locuri şi a deversat, după refacerea lui, în 2006, am avut grijă ca la aproape 10 ani, în 2015, să revenim şi să îl igienizăm astfel încât să nu mai ajungem în situaţia pe care am parcurs-o în 2005.
Anual s-au alocat fonduri pentru realizarea planurilor parcelare
Fondul funciar a fost, este şi va mai fi o problemă spinoasă pentru localitatea Ştefăneşti. Din cauza poziţiei localităţii faţă de Piteşti, din cauza faptului că Legea 18 şi Legea 1/2000 nu au prevăzut expres punerea în posesie pe vechile amplasamente. Însă, problema cea mai mare este provocată de către existența în Ștefănești a uneia dintre societățile de stat, ne referim aici la institutul de vinificație, care a înglobat o suprafaţă mare din fostele teritorii ale oamenilor şi, în baza Legii 247/2005, a cedat o parte dintre acestera altor localităţi, prin intermediul Comisiei Judeţene, a dus la crearea unui prejudiciu major adus foștilor proprietari, cetățeni ai orașului nostru. Încă din 2007, se vorbeşte despre Cadastrul General al României, respectiv al Oraşului Ştefăneşti. Până acum, niciun guvern nu a reuşit să realiezeze acest lucru, astfel încât am fost nevoiți ca în fiecare an să venim în sprijinul cetăţenilor prin alocarea unor sume de bani care să permită crearea planurilor parcelare şi implicit rezolvarea problemelor acestora. Acest lucru reprezintă totuşi o picătură într-un ocean, dacă ne gândim că, din cele peste 4000 ha, teren ce a făcut obiectul fondului funciar, doar vreo 700 – 800 ha au documente cadastrale şi, deci, o imagine clară.
Din cauza precedentelor legi funciare aplicate până acum în România, cât și din cauza instrumentelor rudimentare cu care s-au făcut măsurătorile de terenuri, începând cu 1990, a devenit imposibilă reralizarea planurilor parcelare moderne. Acestea sunt importante, chiar esențiale, pentru întocmirea documentelor necesare oricărui proprietar de teren.
Se are în plan refacerea sistemului de semnalizare rutieră şi a staţiilor
O dată cu finalizarea lucrărilor de extindere a reţelei de apă şi canalizare, lucrarea ce spuneam că a cuprins cel puţin 60 km din reţeaua de drumuri a comunităţii, este necesară refacerea completă a sistemului de semnalizare rutieră, a sistemului de staţii şi locuri de oprire a mijloacelor de transport. Acest lucru ne-a determinat să alocăm și să executăm, încă din 2015, toată această bază logistică şi materială astfel încât, după 30 iunie 2016, să putem să refacem tot ceea ce ne-am propus. Printr-o hotărâre a consiliului local, s-a creat actul normativ necesar prin care, punându-l în aplicare, să putem rezolva problema tuturor acelor nemulţumiri create de parcarea TIR-urilor, autobuzelor şi a altor mijloace de transport cu masa de peste 3,5 Tone, în prin toate locurile nepermise( pe marginea străzilor sau chiar pe carosabil, îngreunând traficul pietonal și rutier). Acelaşi act normativ va face ca, în locurile de parcare special amenajate, să parcheze doar mijloacele de transport proprietate personală şi nu utilajele societăţilor, care dacă n-au unde să le țină la serviciu, le permit şoferilor să meargă cu ele acasă şi astfel să facă un calvar viaţa de zi cu zi a participanţilor la traficul rutier al comunităţii noastre.
Problema maidanezilor a fost aproape rezolvată
O problemă serioasă a tuturor localităţilor ultimilor ani, dezbătută şi paradezbătută în legilslaţia românească şi finalizată ca de obicei cu nişte legi ambigue şi interpretabile, este aceea a câinilor fără stăpân. Pe lână aceasta, ar mai fi și problema câinilor din gospodăriile localnicilor care dau mari bătăti de cap vecinilor acestora. Prin serviciile create în ultimii ani la nivelul judeţului şi prin sumele importante de bani alocate din bugetul local, am rezolvat aproape în intregime această problemă, în mai puțin de doi ani. Uşor, uşor, am reuşit să rezolv această problemă, spun eu, doar pe moment. O astfel de problemă mnu va putea să fie niciodată eradicată complet, dacă nu ne ajută și legislația în acest sens. Conform acestei legislaţii, în anul 2015 s-a realizat un inventar al tuturor câinilor din gospodăriile populaţiei şi, tot potrivit acestei legi, trebuia să fie crotaliaţi şi inventariaţi. Aşa cum vă spuneam, acest lucru a fost un fiasco, pentru că suntem în România şi populaţia a înţeles că legislaţia este făcută pentru a fi ocolită, şi astfel că, din cei peste aproape 5.000 de câini existenţi în gospodăriile populaţiei, mai puţin de 1000 au fost crotaliaţi. Dacă nu înţelegem că fiecare este răspunzător de propriul animal şi de rezultatul înmulţirii acestuia, tot efortul depus de comunitate de a rezolva problema câinilor fără stăpân este în zadar.
Tot ce prisoseşte din gospodăria populaţiei, mă refer la puii patrupedelor, sunt duşi şi lăsaţi liberi pe domeniul public şi astfel nu vom reuşi niciodată să ducem la bun sfârşit această situație. Ajungem în momente dramatice în care ne întrebăm cine este vinovat pentru producerea acestora, dar niciodată nu vrem să conştientizăm că noi, cetăţenii, suntem primii responsabili şi unicii care putem rezova această problemă.
Persoanele defavorizate au fost sprijinite financiar
CL Ştefăneşti, prin puterea economică pe care i-o oferă localitatea, a putut face posibilă totdeauna sprijinirea şi completarea surselor de finanţare pe care bugetul de stat le alocă localităţii, pentru rezolvarea tuturor problemelor sociale pe care le avem. Niciodată administraţia locală nu a avut problema de a nu îşi achita la timp obligaţiile salariale, indemnizaţii de orice natură, atât faţă de salariaţi cât şi de beneficiarii Legii 416 sau de întreaga categorie de însoţitori a persoanelor cu handicap. Mai mult, am venit întotdeauna în sprijinul instituțiilor statului care se ocupă de categoriile sociale defavorizate cu sursele de finanţare necesare, atunci când acestea nu au putut să se achite de sarcina ce le revenea. În fiecare an, am alocat sumele de bani cu care să putem interveni în orice problemă socială apărută, într-o problemă ce poate afecta gospodăria unui cetăţean, în situaţii de inundaţii, de incendii, am sprijinit familiile beneficiare de ajutor social când acestea au fost lovite de un necaz, inclusiv în cazul unei înmormântări. Am alocat de fiecare dată bani atât pentru bursele sociale, cât și pentru evenimentele organizate de sărbători, concursuri sau premii şcolare, a concluzionat primarul Mihai Dorin Bărbuceanu.
