Se mai sterge o felie de istorie din Romania. Gara din Pitesti, demolata pentru a face loc unei gari noi cu mall. Daca pentru arhitectul Anton Staicu, vechea gara era departe de a fi frumoasa, pentru arhitectul Dorin Bucur noul proiect este doar o fantezie arhitectonica foarte costisitoare
Gara din Pitesti, o cladire unica in Romania, ce dateaza din timpului regelui Carol I al Romaniei, va fi daramata pentru a face loc unei gari moderne cu o arhitectura complicata ce va avea si un mall in sala de asteptare. Aceasta gara veche de 140 de ani este singurul exemplu pastrat din seria de cladiri construite in anul 1872 de consortiul prusac al antreprenorului Bethel Henry Strousberg. Gara a fost inaugurata la 13 septembrie 1872, odata cu deschiderea oficiala a liniei Pitesti – Bucuresti – Buzau – Galati – Tecuci – Roman. Desi era o cladire tip care a fost reluata in diferite locuri din tara (Ploiesti, Marasesti, Buzau, Bacau), in prezent gara din Pitesti este singura care a ramas in picioare, celelalte fiind demolate rand pe rand si inlocuite cu alte cladiri. „Este o marturie a trecutului si ca atare ar trebui sa fie protejata avand statutul de monument de arhitectura”, spune arhitectul Dorin Bucur, pasionat de istorie feroviara.
Demolarea garii vechi din Pitesti si inlocuirea ei cu una noua face parte dintr-un proiect mai amplu numit „Modernizarea unor statii de cale ferata din Romania”, prin care 16 gari din tara vor fi modernizate cu bani europeni. In cazul localitatii Pitesti, bugetul pentru construirea noii gari este de 19 milioane de euro (cu TVA), din care 10,3 milioane vor veni din Fondul European de Dezvoltare Regionala. Restul sumei va fi asigurata de la bugetul de stat al Romaniei. Lucrarile ar urma sa inceapa in 2012 si sa se finalizeze dupa trei ani.
SPAȚIU PUBLICITAR
Arhitectul noii gari: „Frumoasa nu e, trebuie sa recunoastem”
Noua gara va fi o cladire partial suspendata, intinzandu-se peste liniile de cale ferata, astfel incat peroanele se vor afla sub cladire, iar trenurile vor opri sub aceasta. Va avea peste 1.000 de metri patrati si doua etaje. Gara va avea si un minimall in sala de asteptare, cu multe magazine, scari rulante si lifturi cu o capacitate de 15 persoane care ii vor duce pe calatori pe peroane. In apropiere vor fi amenajate spatii de parcare. Cladirea include, la nivelul etajului intai, un pasaj care va face legatura intre cartierul Tudor Vladimirescu si gara, locuitorii din zona nemaifiind obligati sa ocoleasca sau sa utilizeze vechea pasarela.
Anton Staicu, arhitectul pitestean care a realizat proiectul noii gari din Pitesti, spune ca s-a pus in discutie si pastrarea garii vechi, insa restaurarea si reconsolidarea ei structurala ar costa foarte mult. „Ea nu mai tine nici la un mic cutremur, daramite la unul mare” a declarat Staicu pentru GreatNews.
Pe de alta parte, desi admite ca in oras exista o nostalgie vizavi de vechea gara, afirma ca aceasta cladire nu a avut niciodata valoare: „Frumoasa nu e, trebuie sa recunoastem. Fata de cele insirate pana la Curtea de Arges, gara asta e doar veche”. Tocmai pentru ca exista aceasta nostalgie pentru vechea gara ea va fi „salvata” in miniatura, spune arhitectul pitestean: „S-a hotarat ca cel care castiga licitatia de constructie sa faca o macheta care sa fie pusa in holul noii gari”.
El mai arata ca nu s-ar fi putut pastra gara veche sub forma unui muzeu din cauza starii proaste a acesteia: „Ea sta sa cada. E facuta pe structura cu plansee din lemn. E vai de capul ei. N-a fost o valoare nici cand s-a construit. Stalpii din fier forjat de la peron erau singurul element frumos, dar au disparut de 15 ani. Acum sunt niste tevi acolo”.
Vicele Ionica: I-ajung 130 de ani!
In martie 2011, viceprimarul din Pitesti, Cornel Ionica, declara pentru un ziar central ca vechea gara este construita din paianta si ca pentru ea nu mai exista nicio solutie de renovare, iar pentru o publicatie locala ca: „Actuala gara efectiv va fi rasa din temelii, ii ajung 130 de ani pana la urma”.
Gara din Pitesti nu este insa construita din chirpici. „Nu am cunostinta de niciun exemplu de cladire feroviara romaneasca realizata din paianta. Toate constructiile feroviare din Romania au fost facute sub controlul strict al Ministerului Lucrarilor Publice, care se ingrijea sa obtina intotdeauna lucrari de cea mai buna calitate cu minimumul de pret posibil. In cadrul acestui minister s-au format personalitati remarcabile precum Spiridon Yorceanu, Elie Radu, Anghel Saligny sau mai putin cunoscutul Ionel Bratianu, fratele celebrului politician liberal. In mod particular, lucrarile realizate de concesionari erau coordonate prin legi speciale care cereau in mod expres realizarea cladirilor din materiale durabile. Domnul viceprimar ori nu stie, ori a fost dezinformat”, spune arhitectul Dorin Bucur. De asemenea, el considera ca actuala gara nu este atat de afectata de timp pe cat se sustine si ca este departe de a-si fi trait traiul: „Nu am vazut cladirea in realitate, am vazut doar pozele atat din exterior cat si din interior, iar in imaginile pe care le-am putut vedea nu am remarcat nicio singura problema structurala majora, un buiandrug de usa crapat, fisuri periculoase care sa indice faptul ca aceasta cladire are probleme structurale grave. Mai mult ca sigur, s-a realizat o expertiza tehnica pentru aceasta cladire dar din pacate experienta a demonstrat ca si un expert tehnic poate fi manipulat, iar expertizele tehnice pot fi formulate in asa fel incat sa conduca spre demolarea unei constructii care, daca ar fi existat vointa politica necesara ar fi putut ramane in picioare inca multe sute de ani”.
Bucur spune ca cea mai buna solutie ar fi fost pastrarea cladirii si refacerea ei astfel incat sa se apropie cat mai mult de imaginea originala: „Pentru ca sa arate bine nu ar fi necesara demolarea si inlocuirea ei cu o cladire moderna, mai mare si implicit mai costisitoare, ci doar alocarea sistematica de fonduri pentru ingrijirea patrimoniului. Dupa cum spuneam insa, entitatea denumita generic CFR se afla de ani de zile intr-o situatie financiara catastrofala iar cladirea aceasta a fost neglijata la fel ca si multe altele. Din pacate, neglijenta se razbuna intotdeauna. Problema fundamentala este aceea ca dupa realizarea unei noi cladiri mai mari, in lipsa fondurilor consistente de intretinere se va ajunge curand la aceeasi situatie”.
„Aparent nu s-a luat in calcul un element fundamental, anume legatura afectiva a locuitorilor orasului cu aceasta cladire. Ea nu a aparut din nimic, a fost construita de niste constructori locali care au pus suflet si truda in realizarea ei. De ce ai vrea sa distrugi un asemenea simbol al orasului pentru a-l inlocui cu o alcatuire noua, fara nicio legatura afectiva cu orasul?”, mai arata el.
„Ca arhitectura, proiectul respectiv este zero barat”
In ceea ce priveste proiectul noii gari din Pitesti, arhitectul Bucur spune ca este o „fantasmagorie tipica pentru modul in care inteleg arhitectura unele persoane, nu neaparat in Romania”: „Exista o oarecare predilectie in arhitectura contemporana pentru stilul „manastire intr-un picior”, pentru cladiri socante, de portofoliu, in care costul total al cladirii este mai putin important decat conceptul singular. Se poarta asa ceva mai ales pentru cladirile proiectate la comanda unor beneficiari pentru care conteaza mai mult aparenta decat suma totala”.
„Toata gara e facuta pe deasupra liniilor, in conditiile in care doar doua dintre ele sunt folosite in mod normal pentru accesul publicului: se vede din proiect ca doar primele linii au peron alaturat si acces de pasageri la peron. Pachetul de trei linii de la capat e doar cu linii de tranzit, nu are nicio legatura cu gara. Deci faptul ca propunerea le acopera si pe alea trei este doar o fantezie arhitectonica, si inca una costisitoare”, mai spune el.
In opinia sa, nejustificate sunt si cele doua luminatoare zenitale din acoperis, desi exista ferestre laterale. Astfel, pe timpul verii, intr-un oras cu un climat precum cel al Pitestiului, in sala de asteptare se va face efect de sera: „Nu va putea nimeni sa stea in sala respectiva. Sau, ca alternativa, vor consuma din greu aer conditionat”.
,,Ca arhitectura, proiectul respectiv este zero barat. Ar putea sa fie la fel de bine banca sau baie comunala, spital sau scoala de moase. Am vazut in Germania, la Beyersdorf langa Nurnberg o cladire din 1872 care fusese candva o gara si care acum era sediu al unei banci. Deutsche Bahn, entitatea echivalenta CFR-ului, atunci cand n-a mai avut nevoie de cladirea respectiva, in loc s-o demoleze prosteste, a vandut-o – cu obligatia pentru cumparator de a pastra imaginea arhitecturala initiala. Numai in Romania se demoleaza prosteste cladiri, ca sa se faca altceva in loc. Pariez ca s-ar fi putut gasi loc suficient sa se construiasca si o cladire noua, iar asta veche sa fie vanduta daca s-ar fi dorit asa ceva”, completeaza arhitectul.
Gara pentru… doi
Un alt aspect curios este ca Pitestiul este departe de a fi un nod feroviar important care sa aiba nevoie de o gara foarte mare precum cea care urmeaza sa fie construita in resedinta de judet argeseana. Singurele legaturi directe pe calea ferata din Pitesti sunt pentru Bucuresti, Craiova, Curtea de Arges si Campulung Muscel (ne referim la orase mari). Potrivit biroului de presa al CFR, in faza de proiectare s-a luat in calcul si varianta pastrarii cladirii existente si modernizarea ei. S-a ajuns insa la concluzia ca actuala gara este prea uzata si, nefiind o cladire inregistrata pe lista monumentelor istorice, s-a luat decizia ca ea sa fie demolata.
,,In urma expertizei s-au descoperit carente legate de: regimul de inaltime, lipsa rigiditatii orizontale a planseului (in zone seismice planseul rigid in plan orizontal este obligatoriu, aceasta cladire avand planseu din lemn cu rigiditate nesemnificativa), neregularitati in plan si pe verticala (multe ziduri nu indeplinesc criteriul de minima rigiditate), fundatii (s-au constatat masive infiltratii de apa in fundatii provenite, se pare, de la retelele de canalizare subterane), prezenta unor cosuri de fum inglobate in zidurile de rezistenta, prezenta unor fisuri vizibile”, se arata in raspunsul CFR.
Potrivit reprezentantilor CFR, cladirea – ridicata din zidarie simpla fara elemente de structura pentru protectie antiseismica (stalpi din beton armat, centuri, grinzi sau plansee din beton armat) si care a suportat doua cutremure mari (in 1940 si 1977) – risca sa se prabuseasca la un seism puternic. Analiza CFR a identificat si alte dezavantaje ale actualei cladiri: nu se asigura spatiul necesar de lucru si o iluminare naturala conform normelor, nu se poate extinde pe verticala si nu se poate recompartimenta.
Pentru a transforma gara veche in muzeu ar fi fost nevoie de o reconsolidare a cladirii, insa CFR arata ca reconsolidarea ar fi fost mult prea scumpa, depasind costurile noii cladiri: „Lucrarile de consolidare erau costisitoare si necesitau un timp mai mare pentru realizarea lor, ajungandu-se la cheltuieli superioare realizarii unei cladiri noi”.
In functie de relatia fiecaruia dintre noi cu trecutul, demolarea unei cladiri ce are o varsta aproape egala cu cea a statului roman ne poate provoca mai multa sau mai putina nemultumire, dar am ales sa abordam acest subiect din respect pentru patrimoniul cultural al Romaniei.