După atâta caniculă şi vacanţă, veni în sfârşit vremea să ne isterizăm din nou. Fix pe 23 august, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a găsit de cuviinţă să dea Justiţia cu cracii-n sus, anunţând o serie de măsuri care, spun oponenţii acestuia, ar arunca România cu 10 ani urmă. Toader întăreşte prerogativele ministrului Justiţiei şi îl lasă pe preşedinte fără posibilitatea de a avea un cuvânt în numirea procurorilor şefi. Klaus Iohannis, brusc trezit din somn, a lansat pe piaţă un comunicat de presă prin care plânge de milă statului de drept, aflat, din nou, în mare pericol.
„Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiției se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție. România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relațiilor internaționale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea țării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiției. Acest lucru ar fi în totală contradicție cu angajamentele pe care și le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană și nu ar face decât să mențină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare și Verificare.
O parte din măsurile anunțate încearcă inducerea unei false probleme și acreditarea ideii că Președintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar. În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneția, cât și ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri. În ultimul deceniu, preocuparea decidenților politici a fost aceea de a asigura independența justiției prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiției în cadrul procedurilor de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiției și diminuarea rolului CSM în privința gestionării carierei magistraților, de fapt, slăbirea justiției.” transmite președintele Iohannis, printr-un comunicat.
E drept, Iohannis nu ratează nici ocazia de a fi ipocrit:
,,Președintele României este implicat și în desemnarea procurorilor șefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituției și exercită funcția de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiției este numit politic, prin votul unei majorități parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic.” mai spune acesta.
În realitate, nu ştiu dacă România a avut vreodată vreun preşedinte nepărtinitor, obiectiv, mediator, factor de echilibru între puterile statului. Din acest punct de vedere, tot acest nou scandal nu-mi pare decât o răfuială între puterile statului, care să aibă la îndemână mai multe instrumente de influenţă şi control. E drept că, decât să dai Justiţia pe mâna PSD, mai bine pe cea a lui Iohannis. Cel puţin acesta e plecat mai mult în concedii, n-o deranjează prea tare…
În on-line, în urma măsurilor anunţate de Toader, începe să se construiască… Rezistenţa:
Vino în Piață! Justiția e în pericol!
O bandă de tâlhari a ocupat România. Rezistența e o datorie patriotică!
CTP: Tudorel Toader urmărește transformarea DNA în „Panarama anticorupție”
…iar maeştri Photoshop-ului scot opere de artă!
