Orașul Mioveni a ajuns subiectul unui reportaj în presa internațională, după ce publicația franceză ,,Ouest france" a vrut să afle cum stau lucrurile cu această… Românie, țara care a preluat președinția rotativă a Uniunii Europene. Ce au descoperit francezii? Potrivit acestora, țara noastră a rămas, alături de Bulgaria, la coada căruței UE. Din fericire, ici-colo s-au creat ,,insule" de prosperitate, în jurul cărora gravitează sărăcia. Una dintre aceste insule este și micuțul oraș Mioveni, care a reușit să se ridice nu datorită guvernărilor extraordinare, ci grație Uzinei Dacia și a investiției făcută acolo de Renault. O recunoaște inclusiv primarul Ion Georgescu, cel care declară pentru publicația mai sus amintită faptul că fără impozitele Dacia Renault nu ar fi fost posibilă investiția în cel mai modern spital care se ridicaă în România, după 1989 încoace.
,,Ieșită din comunism în 1989, țara a cunoscut o tranziție mai lentă decât vecinele sale din Europa de est, și a rămas, alături de Bulgaria, una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană. Insulele prosperității coexistă cu zonele rurale îndepărtate și depopulate. Mioveni este unul dintre aceste insule, datorită achiziționării de către Renault a producătorului local Dacia în 1999. Fabricile sale au fost relansate de boom-ul pe care l-a cunoscut mașina cu costuri reduse, brandul producând astăzi între 3 și 4% din PIB-ul românesc!" scriu cei de la ,,Ouest france ", făcând și o mică trecere prin istoria micului târg, de la apariția sa, la mutilarea pe care a cunoscut-o sub comunism și înflorirea pe care o cunoaște în zilele noastre. Publicația citează și un cetățean din Mioveni care declară că… ,,Dacă n-ar fi fost Renault, am fi fost muritori de foame", așa cum s-a întâmplat, de altfel, cu cei din Câmpulung după falimentul ARO.
,,Prosperitatea constructorului se regăsește și pe străzile din Mioveni. Acesta este vizibilă de-a lungul bulevardului Dacia, a arterei principale mărginită de hoteluri, o piscină, două licee, inclusiv de două clădiri moderne: ale Casei de Cultură și Primăriei. <Suntem orașul care a cunoscut cel mai rapid ritm de dezvoltare din toată România>, spune primarul social-democrat, Ion Georgescu, în vârstă de 58 de ani, care a sosit în oraș în 1985, când orașul era pe jumătate locuit.
Bijuteria din Mioveni se află în colțul opus al intersecției centrale: Catedrala Sf. Petru și Sf. Pavel, finalizată în 2012. <Cea mai mare din sudul României" susține edilul. În subsol, are un buncăr anti-nuclear de 3.500 de locuri – pădurea din apropiere găzduiește un centru de cercetare nucleară. Biserica a fost ridicată din donații și colecte. La suprafață, clădirea este în întregime căptușită cu mozaicuri cu aur coloidal, finanțate de municipalitate.
Mândria adevărată a primarului socialist se află la capătul bulevardului Dacia, la ieșirea de nord a Mioveniului. Un nou spital cu șase etaje: <Un proiect unic în România, primul construit după căderea regimului comunist>, spune Ion Georgescu cu mândrie. Va ajunge de la 150 de paturi cât am prevăzut momentan, la 250 și va avea patru blocuri operatorii.>. Suma? Șaizeci și opt milioane de euro. Ion Georgescu nu a fost sprijinit prea mult de guvern, care va finanța doar un sfert. Când a luat decizia construitii spitalului, primarul a mizat în proporție de 75% pe impozitele percepute de Dacia Renault. Compania oferă municipalității cincisprezece milioane de euro pe an, jumătate din bugetul său. În ciuda evidenței, primarul nuanțează lucrurile: <Spunem Renault, Renault! Dar dacă nu era sprijinit legislativ, nu ne-ar mai fi dat un pahar cu apă. Dacia a fost și este subvenționată, dar profiturile, merg în Franța.>
La noul spital, camerele nu-și așteaptă decât paturile. Echipamentele avansate pentru sterilizare și tomografie au fost deja livrate. Inaugurarea spitalului ar trebui să se facă în toamnă, dar parterul și scările sunt încă nefinisate. <Este greu să găsești forță de muncă>, spune managerul de proiect Dumitru Florea. <Și noi avem probleme în recrutare>, recunoaște primarul. Este dificil din moment ce rata șomajului local a scăzut la 3,5%." mai scriu cei de la publicația franceză.
Aceasta îl mai citează și pe consilierul primarului, Marian Mihai, care susține că funcționarii primăriei nu mai prididesc cu eliberarea autorizațiilor de construire întrucât ,,oamenii au bani și vor să se mute la vilă", dovadă și numeroasele case cochete ridicate în ultimii ani.
Spre finalul reportajului, publicația franceză se folosește de replica unui cetățean pentru a sublinia încă o dată că România îi datorează Renault o parte din prosperitatea sa. Jurnaliștii de la ,,Ouest france" amintesc de Uzina ARO, cea care odinioară producea prosperitate, dar care, odată cu falimentarea sa, a transformat zona într-o adevărată Vale a Jiului.
Vă invităm să citiți în integralitate reportajul, așa cum a fost el scris de către jurnaliștii ,,Ouest france"!
,,Roumanie. Dans la roue du constructeur Dacia, la ville de Mioveni roule sur l'or
Dans le sud embourbé de la Roumanie, une ville connaît un développement insolent: Mioveni (38.000 habitants) où la voiture low cost lancée par Renault a ressuscité les usines Dacia.
La Roumanie assure, depuis le 1er janvier et pour tout un semestre, la présidence tournante de l'Union européenne. Sorti du communisme en 1989, le pays a connu une transition plus lente que ses voisins d'Europe de l'est et il reste, avec la Bulgarie, l'un des plus pauvres de l'UE.
Des îlots de prospérité cohabitent avec des campagnes reculées et souvent deshéritées. Mioveni est l'un de ces îlots, grâce au rachat par Renault du constructeur local Dacia en 1999. Ses usines sont portées par le boom de la voiture low cost et la marque pèse, aujourd'hui, entre 3 et 4% du PIB roumain!
Sans Dacia, «on mourrait de faim ici»
À première vue, rien ne distingue Mioveni, 38 000 habitants, des autres villes moyennes du sud de la Roumanie. Le bourg historique ? Rasé au sortir des années 1970, victime de la « systématisation du territoire » par le régime communiste et remplacé par des rangées de « blocs », ces barres d'immeubles spartiates où la population fut relogée de force.
Mais à Mioveni, il y a Dacia et cela change tout! Le constructeur national, né en 1968 de la volonté du dictateur Ceaucescu, battait de l'aile quand Renault l'a racheté il y a vingt ans.
Le succès fulgurant de la voiture low cost l'a relancé. Il emploie aujourd'hui 17.000 personnes dans la région et il fait sa bonne fortune. «S'il n'y avait pas l'usine, on mourrait de faim ici. Où est-ce que tu veux aller travailler?» demande Viorica, quinquagénaire croisée au marché. Son fils est ouvrier à l'emboutissage sur la «plateforme» automobile qui domine la ville. Dacia et les sous-traitants agglutinés autour y occupent une surface égale à celle de l'agglomération.
Dana, la marchande de bonnets et d'écharpes, acquiesce. Son mari travaille depuis douze ans à l'atelier de carrosserie : «Il a un très bon salaire pour la Roumanie. Il peut faire 1 300 € par mois, mais il faut travailler six jours sur sept, soixante heures par semaine. C'est dur », raconte-t-elle.
Avec le succès international du Duster, voiture typée 4×4 haute sur pattes, les chaînes de Dacia carburent au maximum. Il en sort une voiture toutes les cinquante-quatre secondes; 314 000 l'an dernier, trois fois plus qu'au lancement de la Logan, première voiture à bas coût du groupe Renault, en 2004.
La ville «connait le plus fort développement de toute la Roumanie»
La prospérité du constructeur ruisselle dans les rues de Mioveni. Elle s'incarne le long du boulevard Dacia, l'artère principale bordée par des hôtels, une piscine pimpante, deux lycées dont un tout neuf, la maison de la culture et l'hôtel de ville. « Nous sommes la cité qui connaît le plus fort développement de toute la Roumanie », s'enorgueillit le maire socialiste, Ion Georgescu, 58 ans, arrivé en 1985 quand la ville était deux fois moins peuplée.
Le joyau de Mioveni trône à l'angle opposé du carrefour central: la cathédrale Saint-Pierre-et-Saint-Paul, achevée en 2012. «La plus grande du sud de la Roumanie», clame l'édile. En sous-sol, un bunker antiatomique de 3 500 places – la forêt voisine abrite un centre de recherche nucléaire – payé par des dons et collectes. En surface, un bâtiment entièrement tapissé de mosaïques à l'or colloïdal, financé par la municipalité.
La véritable fierté du maire socialiste se trouve tout au bout du boulevard Dacia, à la sortie nord de Mioveni. Un nouvel hôpital de six étages : « Un projet unique en Roumanie, le premier construit depuis la chute du régime communiste, dit fièrement Ion Georgescu. On va passer de 150 lits dans l'actuel à 250 et il aura quatre blocs opératoires. »
« Les bénéfices partent en France »
Montant? Soixante-huit millions d'euros. Ion Georgescu n'a rien extorqué au gouvernement, qui n'en financera qu'un quart. Pour emporter la décision, le maire a mis sur la table 75 % de la somme, grâce aux taxes prélevées sur Dacia. La firme apporte à la municipalité quinze millions d'euros par an, la moitié de son budget. La moindre des choses pour le maire, plutôt chatouilleux sur le sujet : « On dit Renault, Renault ! Mais s'il n'y avait pas la loi roumaine, il ne nous donnerait pas un verre d'eau. On subventionne Dacia, par exemple en amenant l'autoroute au pied de l'usine. Mais les bénéfices, eux, ils partent en France. »
Dans les étages du nouvel hôpital, les chambres n'attendent que les lits. Des matériels de pointe pour la stérilisation et la tomographie, déjà livrés, patientent sous film plastique. L'hôpital aurait dû être livré à l'automne. Mais le rez-de-chaussée et les escaliers sont encore bruts de décoffrage. « On peine à trouver de la main-d'oeuvre », avance le chef de projet, Dumitru Florea. « Nous aussi, on a du mal à recruter », concède le maire. Difficile quand le taux de chômage est tombé localement à 3,5 %.
De fait, l'administration locale rame pour suivre le rythme. « On n'arrête pas de délivrer des permis de construire. Maintenant qu'ils ont de l'argent, les gens veulent s'installer dans des villas », explique Marian Mihai, le conseiller du maire.
À l'arrière des immeubles du boulevard central, des pavillons coquets pullulent, entourés de jardinets bien clôturés. « Lorsqu'on crée un nouveau lotissement, là où il y avait des vergers ou de la forêt, il en faudrait trois. Les gens sont de plus en plus exigeants et impatients, ajoute le jeune conseiller. Mais bon, c'est plus excitant de gérer le boom que le déclin ! »
Marcel, routier de Pitesti, le chef-lieu du judet (département) d'Arges, ne dit pas autre chose. Il sillonne toute la région au sud des Carpates et livre, entre autres, les cantines de Dacia. « Des usines comme Dacia, il en faudrait dix, lâche-t-il, car le secteur est rempli de villes fantômes. »
Campulung, la soeur jumelle de Mioveni, à 40 km plus au nord, dépérit littéralement depuis que les usines d'Aro, l'autre constructeur automobile roumain, ont fermé en 2006 après une privatisation ratée. La ville a perdu 15 % de sa population."
