Elisabeta Rizea reprezintă, dincolo de simbol în sine, un brand al Argeşului. Unul nevalorizat, că de cinstit cum se cuvine, nici nu mai pomenim. Autorităţile judeţene şi locale nu au fost în stare să-l introducă într-un circuit turistic. Un ONG, însă, alături de rude ale Elisabetei Rizea, i-au ridicat o troiţă pe care au sfinţit-o recent, în prezenţa localnicilor şi a autorităţilor locului.De unde a pornit ideea, povestesc chiar cei de la ,,Neam Unit”.
,,La început a fost gândul bun. Într-o zi binecuvântată de Sfântă Mărie, fiind într-o excursie în zona Muscelului, purtați de un dor profund pentru adevăratele modele românești, am îndrăznit să batem la poarta Elisabetei Rizea din Nucșoara. Mare ne-a fost bucuria când am găsit pe cineva acasă și doi tineri ne-au deschis poarta. Bogdan și Mihaela Vârvoreanu, aflând că suntem pe urmele străbunicii lor, dornici de a afla amănunte despre viața ei, familia ei și casa în care a trait, ne-au primit cu dragoste și căldură.
Stând pe prispa pe care au șezut acești eroi de legendă, ne-am mărturisit reciproc GÂNDUL de a scoate la lumină o părticică din istoria curajoasă a românilor, de a scoate din uitare eroi ca Elisabeta și Gheorghe Rizea și partizani din grupul ”Haiducii Muscelului”, care au reprezentat linia de onoare și demnitate a neamului românesc, într-o perioadă în care plăteai cu viața pentru această asumare fățișă. Astfel, ne-am gândit să ridicăm împreună o troiță din lemn.
Am început imediat pregătirile, pentru că doream să sfințim troița în preajma datei de 4 octombrie, ziua când, acum 13 ani, Elisabeta Rizea trecea la Domnul. Gândul bun s-a transformat în faptă bună iar fapta bună s-a concretizat sâmbătă, 8 octombrie 2016.
Am pornit spre Nucșoara din Piața Universității, km 0 al Bucureștiului, luând cu noi steagurile bunicilor noștri, pentru a le înfige la baza troiței, în semn de reunoștință pentru jetrfa lor. Deși a fost o dimineață înnorată și cu averse, la ora 13:00, odată cu începerea slujbei, ploaia s-a oprit. După oficierea parastasului, gazdele Mihaela și Bogdan ne-au invitat să rămânem alături de ei, în gradina de poveste a străbunicii. La scurt timp, soarele se arăta pe cer. A fost într-adevăr o zi de suflet!
Le adresam cu această ocazie mulțumirile noastre pentru că au pus la dispoziție un petec de pământ pentru amplasamentul troiței și pentru construirea fundației din beton. Mulțumirile noastre merg și către domnul Nicu Onea, meșter iscusit în lemn din comuna Mușetești, omul care a sculptat troița și care a fost deschis sugestiilor noastre în privința dimensiunilor, a modelului și a semnelor argeșene. Mulțumim și doamnei Laurenția Arnăuțoiu care a fost alături de noi! Le mulțumim deasemenea domnului primar Ion Cojocaru și domnului director al școlii Constantin Berevoianu pentru prezență, precum și preotului Ion Oprescu pentru slujba de sfințire a troiței și parastasul oficiat pentru acești eroi ai neamului.
Alta ar fi soarta învățământului românesc dacă elevii ar învăța despre adevăratele modele ale neamului lor, dacă în fiecare clasă primară, de-a dreapta și de-a stânga acvilei cruciate, ar fi portretele Elisabetei Rizea, ale lui Toma Arnăuțoiu, Gheorghe Arsenescu, Ion Gavrilă Ogoranu, Gheorghe Hașu, Spiru Blănaru, Gogu Puiu… și mulți alții asemenea lor, tineri studenți, ofițeri și țărani care și-au asumat o luptă și au dus-o până la capăt fără trădare, pentru apărarea patriei, a pământului și a credinței stămoșești.” Scriu cei de la Neam unit.
SPAȚIU PUBLICITAR
