4,K
Un fermier din Stefanesti cultiva 11 hectare de tutun care este cumparat, an de an, de un italian
Chiar daca n-a pus in toata viata lui o tigara in gura, inginerul Ilie Talmaciu, din Stefanesti, face afaceri cu tutun. Argeseanul s-a apucat sa cultive planta fumatorului in urma cu 15 ani, pe vremea cand nu se dadeau subventii de la Stat. „E o cultura rentabila, mai ales dupa subventia, care se da de trei ani si se mai da inca doi ani, pana in 2013. La inceput am pus doua hectare si acum am ajuns la 11, iar la anul vreau sa ma extind la 20”, spune fermierul.
Tutun… ecologic
Ilie Talmaciu a lucrat toata viata in agricultura. In comunism, a fost inginer sef si presedinte de C.A.P, asa ca stie secretele culturilor. Primavara, iese la cultivat tutun pe terenurile din Stefanesti, vara are grija sa nu le lipseasca nimic plantelor, iar toamna trece la cules. Nu angajeaza oameni, pentru ca, spune el, altfel unde ar mai fi profitul? Totul se face in familie, cu tractoarele si utilajele din dotare.
„Cultura incepe in aprilie, pe terenul gata pregatit, si se incheie in octombrie. Recolta a fost buna in acest an, am scos aproape o tona de tutun la hectar. A crescut inalta, are si trei metri, pentru ca fiind aproape de barajul de pe Arges, nu i-a lipsit apa. I-am dat gunoi de grajd, am contract cu o ferma si mi-l aduce. Este natural totul”, explica Ilie Talmaciu.
Subventie record
Guvernul a sprijinit productia de tutun mai mult ca oricand, astfel ca pe un hectar au fost livrati producatorilor, in 2010, 11.650 de lei, in conditiile in care nicio fabrica romaneasca de tigarete nu mai este in picioare.
„In orice stat, daca nu ai subventii, nu te descurci. Cu banii de pana acum, eu mi-am cumparat masina de plantat, de insirat, electrice si manuale, tractor, utilaje, ca sa facem o cultura automatizata. Urmeaza acum in decembrie sa ne dea banii pe acest an. Daca din 2013 nu se vor mai da subventii, ma reprofilez, cultiv altceva”, spune fermierul.
Insa cultura de tutun inseamna si bani cheltuiti. In fiecare an, Ilie Talmaciu investeste circa 4000 de lei la hectar pentru a feri plantele de daunatori si a le crea conditii optime de dezvoltare. In plus, fermierul care nu a pus tigara-n gura toata viata, se plange ca hotii ii cam fac zile negre. Vin, intra in lanul de tutun, se aprovizioneaza cu frunze si pe-aici ti-i drumul.
„Hotilor nu prea ai ce sa le faci, i-au mai prins si politistii, dar degeaba. Daca ia, sa fumeze. E avantaj si pentru astia care fumeaza, ca nu prea imbatranesc, stiti dumneavoastra, nu prea apuca batranetea. Eu nu fumez, eu sunt producator”, rade inginerul Talmaciu.
Peste un euro, kilogramul de tutun
Acum, frunzele de tutun de Stefanesti stau insirate in depozit, in asteptarea cumparatorului. De trei ani, Ilie Talmaciu si-a vandut intreaga cantitate de tutun unui italian. Dar, cum criza a trecut si prin Tara Pastelor, in acest an recolta nu s-a dat la fel de repede.
„Incep sa-l balotez, in 2-3 zile, ca sa-l predau. Acum, n-a avut italianul bani, si fara bani nu-l dau. Lucram inainte cu ai nostri, dar s-au desfiintat. O perioada n-am avut cui sa dau tutunul. Au venit si ungurii, dar nu era avantajos la pret, ne dadeau sub un euro pe kilogram, pe cand italianul ne da peste un euro”, povesteste inginerul. Din Italia, tigaretele cu tutunul de Arges pleaca in toata Europa, ajungand chiar inapoi in Romania.
Pe langa tutun, fermierul argesean mai cultiva pe terenurile cumparate sau luate in arenda: rosii, vinete, varza, morcov si alte legume crescute ecologic, pe care le vinde in pietele din judet sau la diverse firme.
„Tot agricultura ne scoate din necaz. Eu sunt un agricultor multumit cu cat castiga. Imi pare rau cum a ajuns tara, ca sunt pamanturi nemuncite. Cei tineri sunt cu calculatoarele, nu le convine sa stea in soare. In strainatate, cine lucreaza in agricultura, e bogat, la noi nu e asa”, spune Ilie Talmaciu.
In total, in Arges sunt cultivate peste 100 de hectare cu tutun, subventiile mari incurajandu-i pe fermieri sa infiinteze aceste culturi.
