Lanţurile de magazine autohtone au început să devină din ce în ce mai… sâcâitoare pentru marii retaileri. În timp ce primii au de partea lor avantajul că distribuie alimente produse de ei, în mare parte mult mai sănătoase, străinii au puterea propriului capital, cu care îşi permit să deschidă supermarketuri la fiecare colţ de bloc sau să îşi facă reclamă agresivă atât în media ci şi prin mijloace alternative.
Lactag, exemplu se succes în Argeş
În Argeş, Lactag este unul dintre exemplele de succes. Prezent mai întâi pe rafturile marilor marketuri, conducerea companiei s-a săturat să plătească nenumărate taxe de raft, aşa că şi-a deschis şi magazine proprii. Anul acesta, cifra de afaceri bugetată este de 123,7 mil. lei, în creştere cu aproape 70% faţă de anul precedent pe fondul deschiderii de magazine proprii, dar şi a lansării de noi produse, atât pe categoria produselor lactate, cât şi pe cea de mezeluri- categorie în care a intrat în urmă cu circa un an. În 2014, compania controlată de omul de afaceri Robert Iriza, fost acţionar al producătorului de îngheţată Top Gel, şi de Adriean Asan-Mic, fost director general al Top Gel, a realizat o cifră de afaceri de 71,8 mil. lei, în creştere cu 18% faţă de nivelul din 2013. Şi anul acesta, în planurile conducerii intră extinderea reţelei de magazine proprii, cu scopul de a contrabalansa forţa marilor retaileri, care dictează regulile jocului pe piaţa alimentară prin preţul la raft. Compania, care s-a transferat pe piaţa AeRO, vrea să-şi dezvolte reţeaua de magazine proprii de la 35 la 80 de unităţi până la sfârşitul lui 2016 şi să crească cifra de afaceri la peste 170 mil. lei în acelaşi an.
„Antreprenorii români ar trebui să aibă o strategie în relaţia cu autorităţile, în negocierea cu retailerii moderni care în momentul de faţă ne sufocă. Ar trebui să urmărească un interes comun, acela de a ne desfăşura şi de a avea acces în condiţii normale la piaţă.“ a declarat Adriean Asan-Mic, pentru ZF Live.
Succes-ul nu e chiar aşa de… succes
Lanţul PIC din Argeş – deţinut de omul de afaceri Cornel Penescu, cu datorii de 76 milioane de euro, a intrat în faliment în 2011, după ce omul de afaceri a fost condamnat. A fost unul dintre cele mai prospere hypermarket-uri autohtone, la al cărui faliment ar fi contribuit nu doar… prostia proprietarilor, ci şi interesele marilor retaileri din afară. Acum, reţeaua Succes, care a preluat magazinele PIC, se confruntă cu probleme deloc de neglijat. Pur şi simplu brandul nu reuşeşte să se impună pe piaţă nici măcar în mentalul colectiv. Când a cerut intrarea în insolvenţă la începutul acestui an, antreprenorul gorjean Nicolae Sarcină avea o reţea de peste 150 de magazine în nouă judeţe, printre care şi Argeşul şi în Bucureşti. S-a ajuns aici, spun consultanţii, pentru că antreprenorii românii nu au experienţa de afaceri a lanţurilor străine şi, în cazul Succes, au risipit o parte importantă din resurse spre active imobiliare.
Branduri care s-au impus în ţară
Cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro anul trecut, retailerul Diana a ajuns la 36 de magazine în trei judeţe. Toate mezelurile vândute în magazine sunt produse în fabrica proprie, informează Digi24.
Pe aceeaşi strategie a mizat şi lanţul Zanfir din Vrancea, cu afaceri de peste 20 milioane de euro. Are nouă supermarketuri, în Vrancea şi în Bacău, şi deţine şi un abator.
Tot în Vrancea, lanţul Paco are opt magazine deschise doar în Focşani şi afaceri de peste 10 milioane de euro. Strategia e alta – vrea să înceapă distribuţia produselor online.
SPAȚIU PUBLICITAR
Piaţa românească este dominată de nemţi
Două companii din Germania – Kaufland şi Metro – şi una din Franţa – Carrefour – controlează comerţul modern din România. Apariţia supermarketurilor şi hipermarketurilor în zonele locuite şi extinderea magazinelor de proximitate controlate de marile lanţuri comerciale nu au lovit doar afacerile micilor buticuri, dar şi pe cele ale magazinelor de tip „cash and carry”. În numai zece ani, peisajul comerţului din România s-a schimbat radical. Marile lanţuri străine s-au extins pe întreg teritoriul ţării și, cu ajutorul micilor magazine de proximitate, s-au răspândit agresiv în interiorul orașelor. Dacă în 2004 buticurile și magazinele stradale reprezentau aproape 70% din totalul comerţului din România, în prezent magazinele marilor lanţuri comerciale sunt cele care domină piaţa.
Scăderea comerţului tradiţional a lovit o nișă care în statistici este prinsă în comerţul modern, dar care este dependentă de buticuri. E vorba de magazinele „cash and carry”, precum Metro și Selgros, a căror principală afacere este aprovizionarea micilor comercianţi independenţi.
În 2008, Metro era pe primul loc în România în clasamentul magazinelor cu cele mai mari încasări, iar Selgros pe locul al treilea. Până anul trecut, ambii comercianţi au căzut câte două locuri. Pe lângă faptul că marile reţele de supermarketuri și magazine de proximitate au scos din joc micile magazine care se aprovizionau de la Metro și Selgros, s-a declanșat și criza, care a pus presiune pe comerţul din România.
De la un profit de aproape 140 de milioane de lei în 2010, Metro a ajuns la un plus de mai puţin de 45 de milioane în 2013, iar anul trecut a intrat pe pierdere, potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe. Și profitul celor de la Selgros a scăzut constant, de la 104 milioane de lei în 2009 la doar 15 milioane de lei anul trecut.
Acum, ambii comercianţi încearcă să își reinventeze afacerile în România. Metro a început să își transforme clienţii din comerţul tradiţional în comercianţi moderni. A înfiinţat franciza „La Doi Pași”, în care micii patroni sunt învăţaţi cum să își remodeleze magazinele, astfel încât să facă faţă bătăliei cu magazinele de proximitate ale marilor lanţuri. Selgros, în schimb, a anunţat de curând că a investit patru milioane de euro într-un serviciu de livrare a alimentelor la sediul restaurantelor.
Topul marilor retaileri
Kaufland domină de departe topul marilor comercianţi, atât ca profit, cât şi ca vânzări, înregistrând în anul 2014 o cifră de afaceri aproape 8 miliarde de lei, în vreme ce Carrefour şi Metro sunt singurele lanţuri care trec de pragul de 4 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. În privinţa profiturilor, Kaufland a înregistrat un rezultat net de 409 milioane de lei, urmat fiind de Carrefour, cu 119 milioane de lei. Cea mai mare dezvoltare a cunoscut-o Auchan, care, după preluarea magazinelor Real, a ajuns de la vânzări de 2,3 miliarde de lei în 2013 la 3,77 miliarde anul trecut, şi aproape şi-a dublat numărul de angajaţi, de la 5.409 la 9.344 salariaţi.
Pe pierdere
În ciuda extinderii, Auchan a rămas pe pierdere, iar grupul german Metro a trecut şi el pe minus. Astfel, francezii de la Auchan a înregistrat cea mai mare pierdere dintre marii retaileri, cu un rezultat negativ de 61,7 milioane de lei, în scădere faţă de cele 90 de milioane din anul 2013. După Auchan, cea mai mare pierdere o consemnează Cora, a cărei companie-mamă din ţara noastră – Romania Hypermarche – a înregistrat o pierdere de 25 de milioane de lei, în creştere faţă de cele 14,5 milioane de lei din anul precedent. De asemenea, Selgros şi Metro sunt singurele care au înregistrat reducerea vânzărilor. Astfel, cifra de afaceri a Metro a scăzut de la 4,73 miliarde de lei în 2013 la 4,48 miliarde de lei, în timp ce Selgros a consemnat scăderea veniturilor sub 3 miliarde de lei.
Extinderi agresive
Lanţurile Mega Image şi Profi, care s-au extins puternic în ultimii ani, au consemnat creşteri fulminante ale vânzărilor, cu 20,6% (la 2,81 miliarde de lei), respectiv 26,9% (la 1,84 miliarde de lei). Profitul Mega Image a fost de 55,7 milioane de lei în 2014, iar cel al Profi – de 27,3 milioane de lei. Lidl, companie deţinută de grupul german Schwarz, care se extinde cot la cot cu Mega Image şi Profi, nu şi-a publicat rezultatele financiare.
Fuziuni şi achiziţii
Fiind un sector foarte dinamic, mai ales în România, nici marile lanţuri comerciale din domeniul alimentar nu au fost ocolite de fuziuni şi achiziţii. Astfel, Mega Image a preluat anul trecut 19 din cele 22 de magazine din reţeaua Angst de la omul de afaceri Sorin Minea. Mai mult, grupul belgian Delhaize, proprietarul Mega Image, negociază acum o fuziune la nivel mondial cu grupul olandez Ahold.
În luna decembrie, compania-mamă a Cora a semnat un parteneriat pe termen lung cu grupul francez Carrefour pentru negocieri comune de mărfuri la nivel naţional şi internaţional, excepţie făcând produsele exclusive, bunurile realizate de întreprinderi mici şi mijlocii şi fructele şi legumele proaspete.
Reţeaua Billa ar fi de vânzare, după ce grupul german Rewe a anunţat deja că pleacă din Italia pentru a se concentra pe pieţele unde deţine o poziţie de top.