În ultimele săptămâni, în piețele globale, se manifestă o majorare a plasamentelor în active considerate „sigure”, precum aurul, moneda elvețiană sau cea japoneză, dar și unele mai riscante, precum criptomonedele.
Tendința este pusă pe seama incertitudinilor referitoare la modul în care marile bănci centrale vor gestiona politicile lor monetare pentru a evita scăderea economică, în timp ce inflația se află pe un trend descendent. Un alt motiv care stimulează cererea de „refugii” sunt conflictele armate din Ucraina și Orientul Mijlociu și creșterea tensiunii în cazul Taiwanului.
Majorarea cererii de metal galben, cei mai mari cumpărători fiind cei instituționali, precum băncile centrale, au ridicat cotația unciei la începutul săptămânii la un record de 2.135,39 dolari iar prețul gramului de aur calculat de BNR a urcat la maximul istoric de 303,8212 lei, mai mult cu peste 12% față de sfârșitul anului trecut. Marcările de profit și reglarea portofoliilor au făcut ca metalul galben să scadă vineri la 1.993 – 2.033 dolari, astfel că prețul gramului a coborât la 300,4044 lei.
Joi, a venit rândul monedei elvețiene să se aprecieze la 0,94 – 0,945 franc/euro, la circa opt ani după ce Banca Națională a Elveției a surprins prin renunțarea la plafonul de 1,20 franc/euro. În piața locală cursul a atins, în aceeași zi, un maxim istoric de 5,2769 lei. La sfârșitul săptămânii, media a coborât la 5,2613 lei, iar în următoarea perioadă se așteaptă atingerea unor noi recorduri.
Volatilitatea cursului euro, principala armă a BNR în lupta cu inflația, s-a rezumat la culoarul 4,9672 – 4,9681 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9677 lei. Culoarul de tranzacționare la nivelul întregii săptămâni s-a îngustat la 4,966 – 4,97 lei.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,25 la 6,24%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,21% iar cel la 12 luni a coborât de la 6,38 la 6,37%.
În perioada analizată, Finanțele au atras 1,5 miliarde lei, față de un volum programat de 500 milioane, la un randament mediu anual de 6,43%, iar titlurile sunt scadente în octombrie 2026. La o altă licitație cu scadența în iunie 2024, statul s-a împrumutat cu 500 milioane lei, cu un randament de 6,04%/an.
Săptămâna aceasta, Trezoreria a programat patru licitații cu titluri de stat care au scadența în ianuarie 2026, cu o valoare de 575 milioane lei, în octombrie 2028, în aprilie 2030 și în octombrie 2033, fiecare cu o valoare de 460 milioane lei.
Euro a scăzut de la aproape 1,09 dolari, la începutul săptămânii, la 1,0724 dolari, la sfârșitul ei, când piețele americane s-au închis la 1,0764 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut joi la 4,6140 lei, dar a scăzut vineri la 4,6059 lei.
Aprecierea bancnotei verzi a survenit după publicarea unor date pozitive venite din partea pieței muncii americane, unde a scăzut șomajul, care ar putea determina Rezerva Federală să întârzie momentul începerii procesului de reducere a dobânzii de politică monetară.
Media lirei sterline a încheiat săptămâna la 5,7949 lei, față de 5,7886 lei, la începutul ei.
Bitcoin a crescut vineri până la 44.367 dolari, mai sus cu circa 14% față de începutul săptămânii. Ethereum a urcat, la rândul său, până la 2.402 dolari. La sfârșitul săptămânii tranzacțiile se realizau în culoarul 43.628 – 44.025 dolari, respectiv 2.334 – 2.359 dolari.
Analiza cuprinde perioada 4 – 8 decembrie