Lunea aceasta, s-a desfășurat prima ședință de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 7,50% iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%.
Conform comunicatului de presă care a urmat întâlnirii CA al BNR, „actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”.
În privința pericolelor care pot afecta evoluția leului și a dobânzilor, comunicatul arată că „incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice în escaladare și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE”.
SPAȚIU PUBLICITAR
Reducerea apetitului pentru risc a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro, inclusiv a celei naționale.
Cursul euro a urcat de la 5,0894 la 5,0921 lei, față de 5,0856 lei, în urmă cu o săptămână, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,089 – 5,093 lei.
Tendința de scădere a inflației, relevată în comunicatul BNR, și nivelul ridicat al lichidității din piața monetară a împins din nou în jos dobânzile interbancare.
Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,0 la 5,98%, față de 6,14% la sfârșitul anului trecut. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,11 la 6,09%, comparativ cu 6,28% în ultima ședință din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,29 la 6,27%, indice care a încheiat anul trecut la 6,48%.
Scăderea dobânzilor permite Trezoreriei să se împrumute mai ieftin din piața locală. Statul a atras lunea aceasta 700 milioane, printr-o emisiune scadentă în februarie 2032, la o dobândă medie anuală de 6,70%.
Investitorii și-au îndreptat atenția, la începutul săptămânii, către activele refugiu, precum aurul sau francul elvețian, după ultimele amenințări tarifare ale administrației de la Casa Albă făcute la adresa Europei din cauza Groenlandei.
Reducerea cererii de monedă americană a apreciat euro la 1,1578 – 1,1641 dolari, iar media ei a scăzut de la 4,3816 la 4,3799 lei, comparativ 4,3564 lei, lunea trecută.
Cursul monedei elvețiene a urcat de la 5,4663 la 5,4851 lei, față de 5,8643 la începutul săptămânii trecute. Aprecierea celei britanice a fost marginală, de la 5,8745 la 5,8746 lei, față de 5,8643 lei, în urmă cu o săptămână.
Majorarea plasamentelor în metalul galben, principalul refugiu în perioadele geopolitice tulburi, a ridicat cotația de la vechiul record de 4.628,90 dolari/uncie, atins joia trecută, la cel nou de 4.683 dolari/uncie. Prețul gramului de aur a urcat de la 648,8063 lei la noul maxim istoric de 656,9613 lei.
În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2231 zloți/euro iar a celei maghiare la 385,98 forinți/euro.
Bitcoin s-a retras la 92.199 – 93.641 dolari iar ethereum la 3.181 – 3.282 dolari.