La începutul lui aprilie, gramul de aur a crescut la 463,3913 lei. Recordul nu a rezistat decât până miercurea aceasta când prețul a urcat la un nou maxim de 465,3330 lei.
Creșterea s-a datorat aprecierii metalului galben la noul record de 3.317,80 dolari/uncie, efect al politicii izolaționiste a Casei Albe, care include și deprecierea dolarului, care și-a pierdut rolul de „refugiu” sigur, și a lipsei de încredere în instituțiile și activele americane din partea investitorilor. Acestea au condus la o creștere exponențială a cererii de aur, care este văzut ca un principal instrument de protejare a investițiilor.
În ultimii ani, cererea de aur venită din partea băncilor centrale s-a majorat constant. La aceasta s-a adăugat cumpărările făcute de fondurile ETF, ale căror acțiuni sunt garantate cu aur în format fizic. Astfel, în prima lună a acestui an, când a început noul mandat prezidențial al lui Donald Trump, s-au cumpărat 117 tone de aur, față de o medie istorică lunară de 17 tone, în ciuda costurilor de stocare și a lichidității reduse a metalului galben.
SPAȚIU PUBLICITAR
O altă cauză, este trecerea la de-dolarizarea comerțului mondial, proces prin care băncile centrale reduc cantitatea de dolari din rezervele lor. În acest moment, euro reprezintă peste 25% din rezerve la nivel global, iar yuanul chinez vine cu putere din urmă, ceea ce a făcut din Banca Populară a Chinei principalul cumpărător de aur, măsură luată pentru a preîntâmpina eventualele presiune inflaționiste și asupra monedei.
Ne mai despart câteva săptămâni de momentul în care vom afla noul președinte al României. Pentru a nu crea factori suplimentari ce pot perturba procesul electoral, BNR supraveghează constant piața valutară.
Miercurea aceasta cursul a „urcat” de la 4,9774 la 4,9775 lei, valoare identică cu cea de la jumătatea săptămânii trecute, iar tranzacțiile se realizau între 4,9775 și 4,978 lei.
După alegeri, BNR va trebui să lase cursul mai liber, pentru a elimina o parte din presiuni. Iar bugetul de stat a fost construit pe o medie anuală a euro de 5,05 lei.
Lichiditatea din piața monetară este una care acoperă necesitățile băncilor. Astfel, miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a alunecat de la 5,90 la 5,89%, valoare identică cu cea de la jumătatea săptămânii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, în ușoară creștere față de acum o săptămână, semn al menținerii unei presiuni inflaționiste, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,07%.
Marcările de profit efectuate după creșterea euro de vinerea trecută la 1,1475 dolari, maximul a mai mult de trei ani, au coborât cotațiile la jumătatea acestei săptămâni la 1,1281 – 1,1393 dolari. Se manifestă un sentiment de neîncredere în dolar, la care contribuie și majorarea cererii de euro din partea celor care își repatriază fondurile utilizate la plasamente în active americane. În piața locală, cursul dolarului a fost stabilit la 4,3806 lei, față de 4,5115 lei acum o săptămână.
Media francului elvețian a scăzut miercuri de la 5,3816 la 5,3588 lei, valoare aproape egală cu cea de acum o săptămână. Lira sterlină a urcat de la 5,7573 lei, la începutul săptămânii, la 5,8128 lei.
Bitcoin fluctua miercuri în culoarul 83.120 – 84.148 dolari iar ethereum se tranzacționa între 1.558 și 1.603 dolari.