2,3K
In aceasta perioada, oficialii de la Bucuresti discuta despre incheierea unui nou acord cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana. Omniprezentul Jeffrey Franks, seful delegatiei FMI pentru Romania, a sosit la Bucuresti pentru a negocia cu guvernul roman termenii noului acord. Este vorba, de data aceasta, de un acord preventiv, suma respectiva (se vorbeste despre o suma de 3,6 miliarde euro) urmand a fi folosita in cazul in care economia va reintra in derapaj.
Inca de la semnarea acordului cu FMI in primavara anului 2009, multi economisti au condamnat acest acord si l-au considerat o frana in calea dezvoltarii economice a Romaniei. Dupa cum se stie, din aceleasi motive, in anul 2005, Romania a renuntat la acordul cu FMI incheiat in anul 2003. Realitatea a aratat ca decizia din 2005 a fost una corecta, in perioada 2005 – 2008, fara un astfel de acord, Romania inregistrand ritmuri de crestere sustinuta si avand posibilitatea de a lua deciziile cele mai bune pentru cetatenii ei si pentru firmele care activeaza in Romania (cu capital romanesc sau strain).
Astfel ca, privesc incheierea unui nou acord cu institutiile financiare internationale cu rezerva si cu teama, cu rezerva ca banii vor fi folositi pentru clientela politica aflata la putere si cu teama ca un astfel de acord va impune noi masuri de austeritate pentru poporul roman. In plus, nu pot sa nu constat cu ingrijorare contradictiile in declaratiile oficialilor romani, care, la sfarsitul anului trecut, mizau pe crestere economica in 2011, iar acum vorbesc despre posibile derapaje.
Dar, pentru a justifica aversiunea pe care o am pentru vechiul si noul acord cu FMI, voi trece in revista cateva dintre efectele pe care le-a adus, pentru economie si pentru cetateni, acordul in valoare de 19,95 miliarde de euro incheiat de Romania cu institutiile financiare internationale in anul 2009.
Programul convenit cu FMI nu a continut nici un fel de masuri de crestere economica suustenabila. Reforme de sprijinire a agentilor economici nu au existat, reforme de sprijinire a cresterii nivelului ocuparii nici atat. Investitii in cercetare-dezvoltare-inovare zero. Sprijinirea agriculturii – nici macar atat. De fiecare data cand a venit la Bucuresti, Jeffry Franks a fost foarte clar referitor la intentia Guvernului de a reduce cota unica si contributiile pe forta de munca. El a sugerat guvernului roman sa nu ia nici o masura care sa modifice politica fiscala.
Programul convenit cu FMI a dus la saracirea poporului roman. Franks a fost foarte clar in ceea ce priveste cresterile salariale in anul 2011: nici o crestere salariala. Astfel ca, in bugetul de stat pe anul 2011 a limitat cheltuielile salariale la 39 miliarde de lei. Cresterea salariala de 15% pentru salariatii din sectorul bugetar incepand de la 1 ianuarie 2011, nu este de fapt o crestere, ci o recuperare, dupa reducerea cu 25% din iulie 2010. Chiar si asa, daca tinem cont de faptul ca in anul 2011, salariatii din sectorul bugetar nu vor mai primi al treisprezecelea salariu si prima de vacanta (echivalentul a doua salarii lunare), cresterea anuala a salariilor bugetarilor va fi de sub 1,5%, crestere care nici macar nu acopera rata inflatiei de 3,5% previzionata de Banca Nationala.
In plus, ne putem astepta in 2011 la ce e mai rau. Probabil vor urma alte valuri de disponibilizari in sectorul bugetar (se vorbeste despre restructurari in Ministerul Finantelor si cel al Internelor), posibil reduceri de salarii spre sfarsitul anului (cand guvernul va constata ca nu se va incadra in tinta de deficit bugetar), plafonarea sau chiar reducerea pensiilor. Este cert ca vom asista la reducerea veniturilor romanilor in termeni reali. Aceasta va avea efecte negative si asupra sectorului privat, contractia cererii agregate ca urmare a reducerii veniturilor va conduce la reducerea vanzarilor firmelor si la o noua contractie a economiei.
Ma tem ca in anul 2011 Romania nu va iesi din recesiune. stim ca evaluarile FMI privind cresterea economica nu au fost validate de realitate. in anul 2010, FMI anticipa o crestere economica de circa 1,5% si de fapt am avut o crestere economica negativa, iar pentru anul 2011 anticiparile se incadreaza intre -1% si +1%. Analistii economici anticipeaza insa o noua scadere a economiei in 2011.
Pe de alta parte, acordul cu institutiile financiare internationale duce la impovararea pe termen lung a Romaniei. Problema datoriei publice este o frana in calea dezvoltarii Romaniei. Reamintesc ca la sfarsitul anului 2008, datoria publica reprezenta circa 16% din PIB. Ea s-a dublat in numai doi ani in timpul actualei guvernari. in anii urmatori, Romania va trebui sa ramburseze sumele imprumutate. in 2011 vom avea de returnat 271 milioane euro, in 2012 aproape 1,8 miliarde euro, iar in 2013 circa 4,7 miliarde euro. si aceste valori se refera numai la primele cinci transe din imprumut, la acestea adaugandu-se transa a sasea de aproape 900 de milioane de euro si transele 7 si 8 in valoare de aproximativ 1,7 miliarde de euro. Aceasta inseamna ca fiecare cetatean al Romaniei (inclusiv sugarii) are de de rambursat 906 euro din pachetul de 19,95 miliarde de euro convenit cu FMI, BM si Comisia Europeana. La acesti 906 euro se mai adauga si dobanzile!
De fapt, dintre toate conditiile impuse de FMI, cea care putea avea efecte benefice asupra economiei nu a fost indeplinita. Este vorba despre plata arieratelor statului catre firmele private. Realizarea acestui obiectiv ar fi reprezentat o gura de oxigen pentru agentii economici privati, impovarati de impozite si taxe, afectati de o politica fiscala imprevizibila si fara lichiditati. Astfel ca, daca tot se va incheia un nou acord, macar sa rezolve aceasta problema. Si bine ar fi ca acest acord preventiv sa se intinda si pe intreg anul 2012, astfel s-ar putea evita multe dintre promisiunile partidelor in an electoral.
cristiavr@yahoo.com
