După lupte seculare în urma cărora, din autostradă de mâna a doua a ajuns prioritate naţională la insistenţele Comisiei Europene, Compania Naţională de Drumuri (CNADNR) face o nouă gafă. Cu toate că a angajat ditamai consorţiul de firme pentru a face un studiu de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Piteşti, iar traseul cerut proiectanţilor trece prin Curtea de Argeş, conducerea CNADNR a schimbat traseul autostrăzii şi a propus ca aceasta să treacă pe lângă Râmnicu Vâlcea. Mai precis autostrada ar urma să folosească „amplasamentul existent“ al căii ferate Vâlcea-Vâlcele, proiect început în vremea lui Nicolae Ceauşescu, dar părăsit în 1996.
Într-un aşa-zis plan de acţiune al companiei pe 2015, dat publicităţii la început de săptămână, conducerea CNADNR a propus o listă de proiecte de infrastructură rutieră care “vin în sprijinul utilizatorului final“. Printre acestea este menţionat şi proiectul „Drum pe amplasamentul căii ferate Râmnicu Vâlcea-Vâlcele“, a cărui motivaţie este „Începerea construcției autostrăzii Sibiu-Pitești, folosin-du-se un amplasament existent“.
La prima vedere nu este nimic rău în faptul că, pentru a construi o autostradă, CNADNR vrea să folosească lucrări deja finalizate. În urma unei analize a stadiului fizic al lucrărilor realizate la nivelul anului 1996 pe această linie, rezultatele se prezentau astfel: viaducte realizate în proporţie de 70%, tuneluri – 100%, podeţe – 97%, terasamente – 100%, consolidări – 23% şi suprastructură – 97%. La faţa locului, însă, situaţia este cu totul alta. Multe dintre lucrările menţionate au suferit distrugeri din cauza faptului că nu s-au luat măsuri de protecţie. În plus, un traseu prin Râmnicu Vâlcea este cu aproximativ 50 de kilometri mai lung decât prin Curtea de Argeş.
Rugaţi de România Liberă să explice propunerea CNADNR de modificare a traseului autostrăzii, oficialii Ministerului Transporturilor invocă „eroarea“. Ei dau asigurări că traseul autostrăzii Sibiu-Piteşti rămâne prin Curtea de Argeş. „Tehnic s-au discutat toate variantele, inclusiv aceasta, care însă nu ţine. Menţiunea făcută în planul de acţiune este o neconcordanţă, o exprimare nepotrivită, o situaţie ce apare într-un plan făcut mai demult.“, explică un oficial al Ministerului Transporturilor, sub protecţia anonimatului.