2,2K
Sistemul Bancar din Romania prezinta o serie de particularitati ce impun abordari partial diferite de cele inregistrate in tarile zonei euro. Aceste caracteristici se prezinta in felul urmator:
-sistemul financiar, si implicit sistemul bancar din Romania este relativ „subdezvoltat” fata de tarile dezvoltate, instrumentele financiare sofisticate, ce sunt considerate ca declansatoare a crizei economice mondiale, sunt foarte putin utilizate. Riscurile care exista isi au sorgintea in expunerile bancilor „parinte” straine.
-economiile populatiei sunt insuficiente pentru a alimenta necesarul de dezvoltare al Romaniei,
acest lucru conducand catre nevoia atragerii surselor financiare din exterior. Insuficienta economisirii interne se datoreaza unui decalaj nominal si real al veniturilor populatiei fata de zona euro in special. De aceea, pentru asigurarea unei convergente reale cat mai rapide, este necesar un ritm sporit al dezvoltarii economice, si implicit atragerea surselor financiare din exterior. In acest context, este evidenta si fireasca importanta acordata acelui angajament „moral” (gentlemen’s agreement) facut de detinatorii celor mai mari banci comerciale din Romania in a-si mentine expunerea in regiune.
-sistemul bancar, pe ansamblu a inceput sa aiba pierderi, fapt ce accentueaza natura pro-ciclica a unor elemente de presiune din partea autoritatilor statului (ex: propunerea de suprataxare). Astfel, in iunie 2010 a fost calculata (BNR) o rata de rentabilitate a activelor de -0,15 %, aceasta ajungand la -0,19 % in septembrie 2010, cauza principala fiind creditele neperformante in crestere: 10,20 % in iunie 2010, respectiv 11,67 % in septembrie 2010.
-creditarea redusa a agentilor economici, reliefata de: ponderea de doar cca. 50 % din total credite acordate si de concentrarea in zona Bucurestiului, unde 31,20 % din total credite in lei din Romania sunt acordate agentilor economici, si respectiv 51,72 % din total credite in valuta. Prin urmare se poate afirma ca se manifesta o implicare redusa a bancilor in procesul de sustinere si dezvoltarea a mediului economic.
-dobanzi neatractive la credite, acestea avand incidenta majora asupra detinatorilor de credite captivi (cu credite in derulare), fapt ce conduce la „sufocarea” agentilor economici care au rezistat crizei (practic o „pedepsire” a performantei). In acest sens, diferenta dintre dobanda activa si cea pasiva la lei (decembrie 2010) este de cca. 6 puncte procentuale la pozitiile existente, si de 3,5 la cele noi, mult peste marjele practicate in tarile dezvoltate ale UE (conform BCE, in Zona Euro acestea se situeaza in jurul valorii de 0,91 puncte procentuale).
Dat fiind specificul sistemului bancar din Romania, Ion GLISCA – presedinte FPIMM Arges, vicepresedinte CNIPMMR considera ca fiind aplicabile contextului dat urmatoarele propuneri ale asociatiei germane pentru IMM-uri:
1.asigurarea transparentei si competitiei in sectorul bancar
„Impunerea publicarii de catre banci a unor indicatori cheie la nivel individual ar determina o crestere a transparentei, contribuind la pregatirea cadrului pentru o competitie sanatoasa. Un element benefic in acest sens ar fi presarea bancilor de catre societatea civila referitor la responsabilitatea si implicarea pe care acestea si le asuma pentru sprijinirea si dezvoltarea mediului de afaceri.”
2.asigurarea unei transparente sporite a evaluarilor afacerilor intreprinderilor si a consecintelor acestora
„Cunoasterea prealabila a „regulilor jocului” in relatia cu banca este o necesitate reala a IMM-urilor, creand posibilitatea unei autoevaluari prealabile cu multiple influente pozitive asupra urmatoarelor aspecte: scurtarea timpului de acordare a creditului (este posibila o prezentare completa si corecta a documentelor necesare, precum si o calibrare adecvata a solicitarii in functie de criteriile de evaluare); evitarea birocratiei exagerate si a posibilitatilor de coruptie; diminuarea riscului de a fi exploatat de dobanzi prea mari pe perioada derularii creditului din cauza ne-performantelor bancii partenere (vezi situatia dobanzilor prezentata). Acest punct converge cu cel anterior, fiind in esenta complementar. Diferenta dintre ele consta in perioada la care se refera: punctul 1 are in vedere activitatea trecuta a bancilor, iar punctul 2 – la conditiile prezente de acordare a creditelor. In acest sens propunem, in calitate de organizatie reprezentativa a IMM-urilor, Consiliului Concurentei sa impuna bancilor o „desecretizare” a grilelor de evaluare in cazul creditelor, transparenta fiind de natura sa intensifice pana la normalizare concurenta dintre banci si sa faciliteze ieftinirea creditelor obtinute de companii.”
3.eliminarea tuturor obligatiilor declarative aditionale
„In completarea masurii precedente, este necesara o limitare a documentelor si informatiilor solicitate intreprinderilor de catre banca la cele esentiale, care fac nemijlocit obiectul evaluarii acordarii sau respingerii creditului. Aceasta ar contribui la construirea unei relatii de real parteneriat, si implicit la o eliminare a risipei de timp si bani in vederea contractarii unui credit.”
4.dezvoltarea in cadrul bancilor a unei capacitati superioare de intelegere a afacerilor ce stau la baza solicitarii creditelor
„Aceasta propunere este una de esenta, care are in vedere dezvoltarea unei clase de bancheri specializati in creditarea agentilor economici, capabili sa inteleaga modelele lor de afaceri si deci sa vina cu o abordare bancara si intreprenoriala echilibrata componentelor esentiale de natura cantitativa si calitativa. Necesitatea intelegerii superioare a afacerilor ce stau la baza solicitarii creditelor deriva dintr-o realitate a sistemului bancar din Romania, referitoare la ponderea scazuta a creditelor catre agentii economici (stopand dezvoltarea economica), precum si la concentrarea puternica a acestora in zona capitalei, generand astfel o inhibare a dezvoltarii celorlalte zone ale tarii si implicit o accentuare a inegalitatilor. Prin urmare, trebuie ca bancile sa pregateasca personal capabil sa inteleaga afacerile ce urmeaza a fi creditate si sa participe cu expertiza adecvata la dezvoltarea acestora.”
5.fundamentarea deciziilor de imprumut ale bancilor pe anticiparea evolutiei afacerilor agentilor economici
„Asa cum creditul se refera la un viitor afectat de risc si incertitudine, capacitatea bancilor de a previziona evolutiile afacerilor creditate este decisiva. In aceasta ordine de idei, acestora le revine sarcina si responsabilitatea pregatirii personalului astfel incat acesta, prin expertiza sa, sa fie capabil ca cuantifice si sa ia in calcul viitorul afacerii. Prin urmare se va diminua, cel putin relativ, importanta trecutului intreprinderii asupra deciziei de creditare si se va evita ne-creditarea afacerilor mai putin obisnuite.”
