IMM România: Nu poate exista solidaritate doar din partea antreprenorilor corecți!

Având în vedere informațiile apărute în spațiul public referitoare la măsurile preconizate a fi luate de noul guvern pentru rezolvarea crizei bugetare și care vizează introducerea de noi taxe și impozite pentru mediul de afaceri și mărirea celor existente, IMM ROMÂNIA, confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional, atrage atenția viitorilor guvernanți asupra următoarelor aspecte:

1. nu se poate cere antreprenorilor și angajaților din mediul privat să suporte singuri deficitul bugetar, iar administrația publică centrală să rămână blocată în același mod de organizare;
2. nu se poate solicita solidaritate din partea mediului privat – angajați și angajatori- dar aceasta să nu fie susținută și de o reformă a administrației publice;
3. creșterea impozitelor și introducerea de noi taxe trebuie să fie ultima măsură la care apelează orice guvernare, după reducerea cheltuielilor publice, reforma administrației, eficientizarea folosirii resurselor publice.

IMM ROMÂNIA atrage atenția că introducerea de noi taxe și impozite pentru mediul de afaceri și mărirea celor existente va avea următoarele efecte:

1. încasări mai mici la buget și scăderea activității economice sau chiar a închiderii întreprinderilor din cauza imposibilității susținerii taxelor și impozitelor. Reamintim că Guvernul a preconizat la introducerea impozitului suplimentar de 1% pentru companiile care au o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro/an o creștere a încasărilor la buget de 8 miliarde de lei, dar în realitate s-au încasat doar 1,6 miliarde de lei;
2. pierderea competitivității companiilor românești, în special a IMM-urilor, prin creșterea prețurilor ca urmare a transferării costurilor suplimentare, generate de politica fiscală, către produsele/serviciile finale;
3. scăderea puterii de cumpărare a întreprinderilor și a consumatorilor;
4. creșterea ratei inflației;
5. scăderea consumului și implicit a producției interne;
6. creșterea ratei șomajului ca urmare a disponibilizărilor pe care angajatorii vor trebui să le facă in contextul închiderii sau reducerii activității economice.

Solicitările IMM ROMÂNIA, în acest context, sunt:

• reorganizarea ANAF astfel încât să realizeze o colectare mai bună a taxelor și veniturilor actuale;
• luarea de măsuri imediate pentru recuperarea TVA-ului neîncasat, care în România este la valoare de 7 miliarde de euro/an;
• combaterea concurenței neloiale generate de economia gri sau nedeclarată, aspect semnalat în mod constant de antreprenori în Carta Albă a IMM-urilor din România în ultimii ani;
• implementarea de programe naționale care să ducă de la o creștere a economiei bazată pe consum și importuri, la o creștere bazată pe producție și exporturi.

REALIZAREA UNEI REFORME A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE –  CONDIȚIE ESENȚIALĂ PENTRU REDUCEREA CHELTUIELILOR BUGETARE

O condiție esențială pentru reducerea cheltuielilor bugetare este realizarea imediată, în maxim 2-3 luni, a unei reforme a administrației publice centrale, care ține exclusiv de atribuțiile Guvernului.

Readucem în atenție excesele în organizarea administrației publice centrale în teritoriu.

Serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și instituțiile publice organizate la nivel de județ ale administrației publice centrale sunt într-un număr nesustenabil și care nu își justifică existența într-un număr atât de mare.

În medie sunt 32 de servicii publice deconcentrate, ale ministerelor și ale instituțiilor publice centrale, organizate la nivel de județ[2] ale administrației publice centrale,  cu mențiunea că în București unele ministere au instituții deconcentrate în fiecare sector, iar unele instituții centrale au structuri regionale, numărul final fiind astfel mai mare.

Multe din aceste instituții pot fi organizate la nivel regional, cu birouri județene fără personalitate juridică, pentru o mai bună utilizare a fondurilor bugetare și reducerea costurilor de administrare. 

EXEMPLE DE ORGANIZARE A MINISTERELOR 

SPAȚIU PUBLICITAR

LA NIVELUL JUDEȚELOR

Ministerele au în județe structuri proprii care ar putea fi organizate în cadrul unei singure structuri, având în vedere că se află sub coordonarea aceleiași instituții centrale.

Ministerul Agriculturii are până la 8 instituții în fiecare județ;

-Direcţia pentru Agricultură Judeţeană;

-Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice;

-Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor;

-Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare;

-Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale;

-Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

-Oficiul Judeţean de Zootehnie;

-Oficiul Fitosanitar.

 Ministerul Muncii are în fiecare județ cel puțin 4 instituții:

– Casa Județeană de Pensii;

– Inspectoratul Teritorial de Muncă;

– Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă;

– Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială.

Ministerul Mediului are în medie 5 instituții în fiecare județ :

-Agenţia pentru Protecţia Mediului;

-Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu;

-Sistemul de Gospodărire a Apelor;

-Direcţia Silvică;

-Administraţia Bazinală de Apă (pot fi mai multe in același județ).

IMM ROMÂNIA solicită Guvernului reforma tuturor instituțiior deconcentrate și reducerea cheltuielilor bugetare cu personalul și administrarea acestora:

1. în fiecare județ o instituție centrală să aibă o singură instituție deconcentrată, condusă de un director general, cu directori adjuncți pentru fiecare domeniu.
2. schema de personal trebuie reorganizată, prin existența unei singure structuri a serviciilor suport (juridic, financiar-contabil, resurse umane, administrativ, etc.).
3. acolo unde este posibil toate aceste structuri deconcentrate trebuie să funcționeze într-o singură clădire, nefiind necesar ca pentru toate serviciile să existe un imobil separat, cu costurile de întreținere aferente (pază, iluminat, curățenie, administrare, parc auto).

          Reorganizarea instituțiilor deconcentrate trebuie să fie urmată și de o reevaluare a competențelor acestora, în scopul evitării dublării/suprapunerii de atribuții:

–  în domeniul alimentației publice se suprapun atribuțiile direcțiilor de sănătate publică cu cele ale direcțiilor sanitar-veterinare și oficiilor pentru protecția consumatorilor;

– în domeniul depozitării deșeurilor se suprapun atribuțiile poliției locale cu cele ale gărzii de mediu.

IMM ROMÂNIA consideră că aceste măsuri pot fi luate fără să genereze probleme în funcționarea serviciilor publice, în acest mod realizându-se economii la bugetele publice.

[1]Sursa: prefectura mai.gov.ro/servicii-deconcentrate/

[2] Calculate astfel: 1152/36 UAT (fără cele 6 județe care nu prezinta situația)= 32