Leul a avut săptămâna trecută o evoluție mai agitată, la care au contribuit atât nivelul aversiunii față de risc din piața internațională cât și decizia C.A. al BNR de a majora dobânda sa de politică monetară de la 6,25 la 6,75%/an.
Măsura, anticipată de analiști, a venit în contextul în care, conform comunicatului de presă al băncii centrale, „rata anuala a inflației este așteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024”. Se semnalizează astfel că la ședința din ianuarie viitor ar putea urma o nouă majorare a dobânzii cheie de 0,25 – 0,50 puncte procentuale, în condițiile în care banca centrală „va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu”.
Reamintim că ținta de inflație a băncii centrale este de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, în timp ce rata anuală a inflaţiei de luna trecută a fost, conform INS, de 15,3%, comparativ cu octombrie 2021. Există și o parte pozitivă, având în vedere că majorarea prețurilor a încetinit cu 0,6% față de nivelul de 15,9% din septembrie.
SPAȚIU PUBLICITAR
Dobânzile interbancare au avut o evoluție descendentă și au atins minime ale ultimei luni, chiar dacă BNR a majorat rata sa de referință. Actuala tendință poate fi pusă și pe seama recentului control realizat de Consiliul Concurenței la cele 10 bănci importante ale căror cotații stau la baza calculării indicilor ROBOR.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut vineri de la 8,15%, la începutul săptămânii, la 8,02%, la sfârșitul ei. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât, săptămâna trecută, de la 8,28 la 8,20%, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 8,44 la 8,38%.
Euro a început săptămâna la 4,8871 lei care a crescut la jumătatea ei la 4,9052. Tendința s-a modificat în următoarele două ședințe iar media de vineri a fost stabilită la 4,8902 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat între 4,877 și 4,894 lei.
Decelerarea inflației anuale din SUA la 7,7% a apreciat euro la 1,0164 – 1,0364 dolari, maxim al ultimelor patru luni. Analiștii cred că Rezerva Federală va tempera creșterile dobânzii de politică monetară, ceea ce a redus cererea de monedă americană, al cărei curs a scăzut vinerea trecută abrupt de la 4,9207 la 4,7644 lei.
Media francului elvețian s-a mișcat între 4,9422 și 4,9722 lei iar cea a lirei sterline a scăzut de la 5,6124 la 5,5885 lei.
Prețul gramului de aur a fluctuat între 262,8262 și 270,0121 lei. Volatilitatea este consecința mișcărilor pe care le-a cunoscut metalul galben, care sunt strâns legate de evoluția monedei americane. Cotațiile de vineri erau cuprinse între 1.753 și 1.771 dolari
Finalul epocii „banilor ieftini” aruncați „din elicopter” de guverne și marile bănci centrale au condus la intrarea monedelor digitale într-un con de umbră, asemănător cu criza dot.com, de la începutul anilor ´90.
Acum un an criptomonedele atingeau maxime istorice (bitcoin se apropia de pragul de 70.000 dolari). În prezent, din piață s-au volatilizat peste 2.000 de miliarde de dolari, iar falimentele s-au înmulțit. Platforma de tranzacționare FTX este ultima „victimă” care a solicitat intrarea în faliment.
Analiza cuprinde perioada 7 – 11 noiembrie