Conditiile climatice tot mai dificile din ultimii ani au determinat agricultorii argeseni sa se uite si spre alte culturi decat cele considerate traditionale pentru agricultura romaneasca. Un astfel de exemplu este camelina, o planta energetica folosita pentru obtinerea bio-kerosenului (combustibilul folosit de avioane), dar cu intrebuintari si in cosmetica, farma sau industria cauciucului.
Chiar daca deocamdata productiile obtinute de pe primele campuri de camelina – fermierii sunt inca la stadiul de testari – , sunt oarecum modeste, in mare parte si din cauza secetei, tot mai multi agricultori incep sa se intereseze de aceasta planta. in primul rand, camelina nu este deloc pretentioasa.
Daca nu poti sa pui rapita, deoarece pamantul este uscat, atunci poti sa semeni camelina, iar insamantarile se pot face pana pe la mijlocul lunii octombrie.
Camelina este rezistenta la inghet, nu trebuie ierbicide si nici nu se scutura, iar recoltatul se face inainte de orz sau grau. Cheltuielile pentru un hectar se ridica pana la 1.000 de lei, fiind de cateva ori mai mici decat in cazul graului sau al rapitei.
Cat priveste pretul unei tone de seminte de camelina, acesta se ridica la peste 250 de euro – acesta era pretul din acest an inainte de recoltare -, dar tendinta este de crestere in contextul crizei cerealelor la nivel mondial.
