2,3K
Probabil foarte multi romani se intreaba care sunt surprizele neplacute pe care urmeaza sa ni le faca actualul guvern. Evident, daca ii ascultam pe oficialii de la Bucuresti, s-ar parea ca am depasit criza economica, ca in viitor urmeaza sa avem o crestere economica si vom avea o crestere a calitatii vietii si asa mai departe. Si pentru ca anul 2012 este an electoral, nu m-ar mira daca premierul sau vreunul din apropiatii sai ar iesi in media si ar spune ca va curge lapte si miere pe raul Arges.
E clar ca niciunul dintre guvernatii nostri nu mai este credibil, dupa promisiunile facute in ultimele campanii electorale si declaratiile optimiste si nerealizate din ultimii doi ani. Asa ca, de unde stim ce ni se va intampla in anii urmatori?
Raspunsul este foarte simplu si il aflam de la institutia care dicteaza astazi politica economica a Romaniei: Fondul Monetar International. Daca ati uitat de aceasta institutie, fiti siguri ca ea nu a uitat de dumneavoastra si va pregateste multe surprize. Din pacate, nu surprize placute. Romania are un acord cu FMI si este evaluata periodic, discutiile finalizandu-se printr-o scrisoare de intentie transmisa de guvernul roman. Ultima scrisoare este datata 22 decembrie 2010 si daca o veti cauta pe site-ul guvernului, o veti cauta mult si bine (este cunoscuta lipsa de transparenta a guvernului Boc). Ea a aparut in mediile de afaceri si stiintifice, pentru ca, daca nu se gaseste pe site-ul guvernului, este pe site-ul FMI. Doar lecturand aceasta scrisoare de intentie, ne dam seama ca ne asteapta o perioada grea.
In scrisoarea de intentie este recunoscut esecul politicilor economice ale guvernului
Guvernul roman recunoaste, in parte, ratarea unor tinte in anul 2010. Dupa de-a lungul intregului an 2010, presedintele, premierul, ministrii si alti oficiali de rang inalt nu mai conteneau in incercarea de a ne convinge ca Romania a iesit din criza, constatam ca Romania a avut anul trecut o crestere economica negativa de 2%, fiind, alaturi de Grecia si Irlanda singurele tari membre ale Uniunii Europene care nu au iesit din criza. In ceea ce priveste rata inflatiei, aceasta a fost in 2010 de 8%, cea mai mare din Uniunea Europeana. Dar cea mai mare nerealizare dintre toate este nelichidarea arieratelor restante, respectarea acestei conditii ar fi putut contribui la repornirea motoarelor economiei. Dar ce sa faci daca si aceste arierate se achita tot pe criterii politice, iar pentru plata arieratelor catre firmele germane a fost nevoie de prezenta cancelarului german la Bucuresti! De asemenea, nu a fost rezolvata problema pierderilor intreprinderilor de stat. Din cauza managementului defectuos, realizat de persoane numite pe criterii politice, nu pe criterii de competenta, acestea inregistreaza mari pierderi si datorii la bugetul de stat si la bugetele speciale (daca toate intreprinderile de stat si-ar plati datoriile, bugetul pentru pensii si cel pentru sanatate ar fi echilibrat!)
In plus, cele mai mari realizari sunt considerate reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, legea salarizarii unice (care nici macar nu se aplica), disponibilizarile din sectorul bugetar si modificarea legii pensiilor!
Numarul de salariati din sectorul bugetar se va reduce
Scrisoarea de intentie prevede continuarea reducerii numarului de angajati in sectorul public, intre altele prin mentinerea politicii de inlocuire a unui singur angajat din 7 care parasesc sistemul. Nu este clar daca vor fi disponibilizari masive. La inceputul anului se vorbea despre disponibilizari in institutiile subordonate Ministerului Finantelor si Ministerului Administratiei si Internelor. Nu este exclus ca in 2011 sa se intample acest lucru, dar, bineinteles, nu este o politica coerenta in acest sens. Pe de alta parte, este posibil ca foarte multi angajati sa paraseasca sistemul, iar politica de inlocuire a 7 salariati plecati cu unul singur ar putea conduce la blocarea unor sectoare, cum ar fi cel sanitar. Asta inseamna mai putini medici, profesori, experti in fonduri europene etc.
In sistemul sanitar se vor lua masuri de reducere a cheltuielilor
Guvernul va continua restructurarea sectorului de sanatate pentru a asigura functionarea de acum inainte a sistemului de asistenta medicala in limitele alocarilor bugetare. Nimic in neregula, daca masurile de reducere a cheltuielilor ar viza risipa care se face in domeniul achizitiilor de materiale sanitare si medicamente. Guvernul insa vizeaza masuri de reducere a costurilor de asistenta medicala, introducerea sistemului de coplata (deja in vigoare), restructurarea sistemului spitalicesc (exista o „lista neagra” cu 70 de spitale ce urmeaza a fi inchise, altele vor fi comasate), limitarea numarului de internari spitalicesti contractate cu 10% fata de nivelurile din 2010 (atentie, trebuie sa ne imbolnavim cu 10% mai putin decat in 2010, altfel s-ar putea sa nu beneficiem de asistenta medicala), reducerea ponderii decontarilor medicilor de familie in functie de numarul de pacienti de la 70% la 50% si limitarea valorii nominale a serviciilor contractate cu spitalele, cu medicii de familie si farmaciile. Deci, avem dreptul la mai putine internari, la mai putine vizite la medicul de familie, de mai putine medicamente compensate. Se pare ca strategia de reducere a costurilor din sectorul sanitar este in stransa legatura cu strategia de echilibrare a sistemului de pensii: practic faciliteaza, asa cum declara premierul Boc, „iesirile naturale din sistemul de pensii”. In ritmul acesta, in cativa ani, datorita reducerii pe cale naturala a numarului de pensionari, s-ar putea sa avem excedent la bugetul de pensii.
Nu sunt uitati cei care beneficiaza de prestatii sociale si pensionarii
Guvernul doreste o reforma a prestatiilor de asistenta sociala. O intentie onorabila, daca reforma este facuta cu scopul de a imbunatati eficienta protectiei acordate celor mai saraci si mai vulnerabili membri ai societatii. Este vizata schema de venit minim garantat, ajutoarele de caldura si alocatia familiala. Chiar si alocatiile de handicap sunt avute in vedere, ceea ce dovedeste ca guvernul nostru nu precupeteste nici un efort in dorinta de a face rost de un leu in plus. Dincolo de ironie, daca masurile vizeaza pe cei care iau ajutor de la stat si au masina straina la poarta, ele nu pot fi decat salutare. Dar, ma tem ca ele doar vor reduce veniturile unor categorii sociale cu probleme, care si asa se lupta sa traiasca de la o zi la alta.
Nici pentru pensionari vestile nu sunt bune. Scrisoarea de intentie catre FMI a consfintit inghetarea pensiilor in anul 2011. Sigur ca in termeni nominali pensiile nu s-au redus in acesti ultimi doi ani. Dar daca tinem cont ca ultima marire a pensiilor a avut loc in toamna anului 2008, iar rata inflatiei a fost de 8% in 2008, 4,5% in 2009 si 8% in 2010, va dati seama cat au pierdut pensionarii in ceea ce priveste puterea de cumparare a pensiilor lor. In plus, incepand cu 1 ianuarie 2011, pensionarii care avea pensii cuprinse intre 740 si 1000 lei s-au trezit cu pensiile micsorate cu 5,5%, datorita introducerii contributiei pentru sanatate. Asa ca stau si ma gandesc, oare ce lovituri le mai pregatesc guvernantii sarmanilor pensionari?
cristiavr@yahoo.com
