La fiecare patru ani, în campaniile electorale, sunt rostogolite aceleași promisiuni referitoare la creșterea nivelului de trai, menținerea tinerilor în țară, scăderea prețurilor, scăderea inflației și a șomajului, conturarea unui sistem de sănătate performat, a unui sistem educațional de calitate, construirea de drumuri și autostrăzi și multe altele. Dar toate acestea rămân mereu în zona promisiunilor, deși România are suficiente resurse pentru a le îndeplini. Mai mult, în ciuda strategiilor naționale de dezvoltare savant elaborate, suntem mereu afectați de crizele mondiale de tot felul. Și nici nu poate fi altfel, câtă vreme administrația statului e anchilozată de birocrație și de o lipsă de viziune ce pare generată de incapacitatea maladivă de a înțelege mecanismele obiective ale economiei de piață.
„Firmele încep să gâfâie și nivelul de trai al populației se degradează”
„Se spune că în vremuri de criză vor exista mereu profitori care se vor îmbogăți din sărăcirea celor mulți. De ceva vreme încerc să atrag atenția asupra prețurilor artificial mărite ale energiei și carburanților. Încep să iasă la iveală profiturile colosale obținute de giganții din domeniu, care și-au aliniat prețurile la niveluri uriașe, speculative, fără nici o justificare legată de creșterea costurilor de producție. Pe relația cauză-efect, cumpărătorii finali sunt obligați să ducă greul sub gogorița consecințelor post-pandemice și a efectelor războiului din Ucraina.
Consecința, firmele încep să gâfâie și nivelul de trai al populației se degradează, în timp ce statul, în loc să tempereze fenomenul cu instrumentele legale pe care le are la dispoziție, încearcă să profite la urma lui din profiturile speculative ale giganților, în speranța că își va astupa, cât de cât, din găurile bugetare, uitând că plătește acelorași giganți, fie ei și firme ale statului, diferența uriașă dintre prețul compensat și prețul de piață speculativ.”, atenționează Liviu Nicolae, președinte COAL Argeș.
SPAȚIU PUBLICITAR
Analiză: Cum își protejează afacerile principalii jucători de pe piața națională a energiei și carburanților
Președintele COAL Argeș, a realizat pentru Bitpress o riguroasă analiză a principalilor jucători de pe piața românească a energiei și carburanților și a modului cum aceștia își securizează afacerile.
„Pentru a-și diminua artificial profiturile pentru anul 2022, unii producători, precum Hidroelectrica, nu au mai facturat către consumatori, invocând motive puerile în secolul tehnologiei digitale. Chiar și așa, cel mai mare producător de energie electrică al ţării şi cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a încheiat primul semestru din 2022 cu venituri de 4,7 miliarde lei, în creştere cu 48% faţă de aceeaşi perioadă din 2021 în timp ce profitul net s-a majorat cu 56% la 2,6 miliarde lei. A avut o marjă de profitabilitate de 55%.
Grupul OMV Petrom a înregistrat în 2022 un profit net de 10,3 miliarde lei, cu 260% mai mare comparativ cu cel din anul anterior, conform rezultatelor financiare neauditate transmise Bursei de Valori Bucureşti. Este cel mai mare profit obținut vreodată de o companie din România. Vânzările companiei au atins și ele valoarea record de 61 de miliarde de lei, fiind de 2,3 ori mai mari decât cele din 2021. OMV Petrom a plătit anul trecut statului sub formă de redevențe, taxe suplimentare și contribuții specifice 9,7 miliarde lei, de 4 ori mai mult ca în 2021. Compania se așteaptă ca anul acesta să nu plătească taxa de solidaritate, în condițiile în care a avut mai puțin de 75% din cifra de afaceri din sectoarele de extracție și rafinare țiței, extracție gaze și huilă.
Rompetrol Rafinare a realizat, anul trecut, o cifră de afaceri brută de peste 6,5 miliarde de dolari, în creştere cu 42%, un profit operaţional (EBITDA) de aproximativ 464 de milioane de dolari şi un profit net de 90,3 milioane de dolari, faţă de pierderi de 186,8 milioane de dolari în 2021.
Grupul Electrica încheie primele nouă luni din 2022 cu un profit net de 533,7 milioane lei, în urcare cu 640,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Veniturile au fost de 7,2 miliarde lei, în creștere cu 44,4%, potrivit datelor din raportul financiar trimestrial publicat la Bursa de Valori Bucureşti. Incluzând şi alte venituri, Electrica a avut venituri operaţionale în creştere cu 5,06 miliarde de lei sau 98,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2021.
La Nuclearelectrica SA, furnizor de energie electrică, cifra de afaceri a crescut cu 700 de milioane de lei (până la 3,1 miliarde de lei) față de anul precedent, societatea a raportat profit de un miliard de lei. Acum, se anunță, în sfârșit, scăderi de prețuri la energie.”
Ce ar trebuie să facă statul
Liviu Nicolae consideră că „prețul absurd a făcut ca odată cu sărăcirea firmelor și a populației să scadă în mod firesc și cererea. Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor (MF) a făcut public raportul execuției bugetare pe luna ianuarie 2023 care a reliefat o serie de date complet surprinzătoare. Încasările la bugetul statului au crescut cu doar 8% față de luna ianuarie a anului 2022, în condițiile în care prețurile din economie sunt cu peste 15% mai mari, judecând după rata inflației. Astfel, dacă prețul la energie s-ar plafona (fără pierderi pentru producători și distribuitori) la 0,68 lei/kWh indiferent de consum, atât pentru persoane fizice cât și pentru juridice, inflația ar scădea în vară la o cifră, iar economia românească ar reveni la nivelul anului 2021. Evident prețul produselor alimentare și nealimentare ar scădea, iar nivelul de trai poate fi unul îmbunătățit. Așa zisa plafonare a tarifelor la utilități (de fapt dublare) și întârzierea măsurilor de deblocare a mediului de afaceri începând cu trimestrul 3 din 2022, au dus inevitabil la reducerea încasărilor la bugetul statului și la împrumuturi nejustificat de mari care vor pune presiune pe generațiile viitoare. Strategia naționala de a reduce tariful la utilități, energie și gaze, la nivelul anului 2020 atât la persoanele fizice cât și la cele juridice, indiferent de consum, este soluția salvatoare care va crește nivelul de trai al angajaților și va porni motoarele economiei românești.”
Totodată, Liviu Nicolae, presedinte COAL Argeș, subliniază că „PNL, prin structurile sale economice (COAL și Comisia Economică), are soluții care sunt de luat în seamă.”
