Chiar dacă rata anuală a inflației a scăzut în decembrie la 6,61%, față de 6,72% în luna precedentă, față de o prognoză a BNR de 7,5% pentru sfârșitul anului trecut, banca centrală a decis, la prima sa ședință de politică monetară din 2024, să mențină rata de referință la 7%, valoare stabilită în urmă cu fix un an.
Decizia era așteptată de piață, BNR anticipând în noiembrie, în ultimul său Raport asupra inflaţiei, revenirea pe creștere a prețurilor de consum la 7,7% la sfârșitul primului trimestru. De altfel, în comunicatul de presă care a urmat ședinței BNR, se arată că „rata anuală a inflației se va mări în prima lună a anului curent și își va relua apoi descreșterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023”.
Nivelul ridicat al dobânzii de referință, doar cea din Ungaria depășind-o cu 10,75%, asigură un flux constant de valută care se îndreaptă către plasamentele în titlurile de stat locale, ceea ce asigură stabilitate cursului euro/leu.
SPAȚIU PUBLICITAR
Pe de altă parte, scăderea consumului intern a redus deficitul contului curent al balanţei de plăţi în perioada ianuarie – noiembrie 2023 la 20,2 miliarde euro, față de 24,331 miliarde euro în intervalul similar din 2022.
Culoarul de tranzacționare al euro a rămas unul îngust, 4,971 – 4,974 lei, iar fluctuațiile cursului s-au limitat la 4,9715 lei, în ședința de marți, și 4,9731 lei, în cea de vineri.
De altfel, comunicatul BNR observă că „pe fondul atractivității relative încă ridicate a plasamentelor în monedă națională, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil și în lunile noiembrie și decembrie”.
Dobânzile interbancare au continuat să scadă. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,18%, cea mai mică valoare începând cu data de 24 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,22%, cel mai redus nivel începând cu data de 7 iunie 2022, iar indicele la 12 luni s-a oprit la 6,24%.
Găurile mari din bugetul de stat au determinat Trezoreria să majoreze sumele cu care s-a împrumutat. Astfel, Finanțele au atras 703 milioane lei prin certificate pe șapte luni, 1,9 miliarde lei scadente în octombrie 2026, 875 milioane lei cu scadența aprilie 2030 și 853,9 milioane lei scadente în octombrie 2033, la randamente medii anuale de 6,03%, 6,16%, 6,49%, respectiv 6,15%. Adăugând și cele 847 de milioane lei cu scadența în mai 2027, de la prima licitație din 2024, Trezoreria a acoperit aproape în totalitate suma planificată să fie împrumutată în cursul lunii ianuarie.
Săptămâna aceasta vor avea loc o licitație de certificate cu scadența la 12 luni, care are un volum programat de 400 milioane lei și două cu titluri cu scadențele ianuarie 2026 și aprilie 2031, care au fiecare o valoare inițială 575 milioane lei.
Euro a testat săptămâna trecută revenirea peste pragul de 1,10 dolari, dar a închis vineri pe piețele americane la 1,0949 dolari, după ce un oficial al Rezervei Federale americane a atras atenția asupra menținerii unui politici monetare restrictive până la convergența durabilă a inflației spre nivelul țintă. În piața locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,5351 și 4,5460 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,5371 lei.
Media francului elvețian a scăzut de la 5,3431 la 5,3151 lei iar cea a lirei sterline a închis săptămâna la 5,7867 lei.
Metalul galben a crescut vineri la 2.034 – 2.061 dolari/uncie, motiv pentru ca prețul gramului de aur să urce la un maxim al săptămânii de 298,1008 lei.
Decizia SEC (Comisia de Valori Mobiliare a SUA) de a aproba apariția a 10 ETF-uri care au drept bază bitcoin a ridicat joi prețul monedei digitale aproape de 49.000 dolari. Au urmat rapid marcările de profit iar criptomoneda s-a depreciat la sfârșitul săptămânii la 42.595 – 43.032 dolari. Ethereum a fost mult mai stabil și fluctua între 2.543 și 2.581 dolari.
Analiza cuprinde perioada 8 – 12 ianuarie
