Centrul Cultural Pitești și Inspectoratul pentru Situații de Urgență cpt. Puică Nicolae Argeș organizează simpozionul cu tema ,,Pompierii argeșeni la ceas aniversar”, dedicat Zilei Naționale a Pompierului.
Manifestarea va avea loc luni, 14 septembrie, de la ora 15.00, în Sala Simpozion, din cadrul Centrului Cultural Pitești.
SPAȚIU PUBLICITAR
De ce se sărbătoreşte pe 13 septembrie Ziua Naţională a Pompierilor
Ziua Naţională a Pompierilor reprezintă un prilej de a rememora sacrificiul militarilor pompieri, în lupta lor inegală din Dealu Spirii cu trupele turceşti de intervenţie.
Se ştie că începutul revoluţiei din Ţara Românească a fost marcat de Adunarea de pe "Câmpul Regenerării" de la Islaz, din 9 iunie 1848, când s-a constituit şi primul guvern provizoriu.
După ce, la 13 iunie, Gheorghe Bibescu abdică şi pleacă la Braşov, în ziua următoare, la 14 iunie, se formează la Bucureşti al doilea guvern provizoriu, sub preşedenţia mitropolitului Neofit. În faţa pericolului unei revoluţii româneşti generale şi, eventual, învingătoare, marile puteri vecine intervin cu forţe armate pentru a o înăbuşi. Astfel, încă din 19 iulie 1848, trupe otomane trec Dunărea şi se îndreaptă spre Bucureşti.
Presiunea venită din afară determină demisia guvernului revoluţionar provizoriu şi înlocuirea sa, la 24 iulie, cu o locotenenţă domnească, alcătuită din Nicolae Golescu, Ion Heliade-Rădulescu şi Cristian Tell.
Între timp, trupele otomane s-au apropiat de Capitală şi la 13 septembrie pătrund în oraş. Aici, singura formaţiune militară închegată era cea a pompierilor aflaţi sub conducerea "poruncicului" Pavel Zăgănescu şi formată din 166 de ostaşi. Confruntarea cu inamicul care invadase ţara a avut loc în Dealu Spirii, în condiţii total inegale sub aspect numeric (turcii aveau peste 5.000 de soldaţi şi ofiţeri) şi de dotare tehnică. Lupta a fost acerbă şi de un rar dramatism, mica trupă a pompierilor români opunând o eroică rezistenţă invadatorilor. Dintre aceştia au căzut la datorie, 80 de militari şi poate că numărul lor ar fi fost mai mare, posibil până la ultimul om, dacă ostilităţile nu ar fi încetat. Bătălia din Dealu Spirii a fost, de fapt, prima afirmare patriotic a tinerei armate române moderne, constituită în urma păcii ruso-turce de la Adrianopol din 14 septembrie 1829, din care făceau parte şi trupele de pompieri.
Din păcate, foarte curând după ce la 15 septembrie 1848 intervin în Ţara Românească şi trupele ţariste, revoluţia de aici se va stinge, prin autodizolvarea taberei de voluntari de la Râureni (Vâlcea) la 28 septembrie.
La 15 ani după eroica bătălie din Dealu Spirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a adus omagiul său şi al ţării, veteranilor supravieţuitori şi la 13 septembrie 1863 i-a decorat pe aceştia cu medalia "Pro virtutae militare", iar pompierilor militari din Bucureşti le-a înmânat drapelul de luptă. De atunci ziua de 13 septembrie a rămas, prin tradiţie, ziua naţională a pompierilor din România.