Prima dintre cele trei legi ale justiției a fost adoptată de deputați, săptămâna trecută, după aproximativ 15 ore de dezbateri, în ciuda numeroaselor amendamente și solicitări de modificare a proiectului. Au trecut doar propunerile agreate de către inițiatorii proiectului de lege, restul fiind respinse fie prin vot negativ, fie prin abțineri în bloc. Legile Justiției, trecute prin vot sau încă aflate în dezbatere, favorizează grupurile de interese, îi pun pe magistrați sub papuc politic și vizează perpetuarea la putere a celor aflați deja acolo – acestea sunt amendamentele făcute de o parte a foștilor și actualilor magistrați. Potrivit acestora, procurorilor anticorupție li se taie din putere, politicul va putea să se amestece în marile dosare iar sistemul juridic poate fi condus cu mână forte de magistrații selectați de politicieni. Asociațiile magistraților au trimis deja la Bruxelles o scrisoare cu punctele vulnerabile ale acestor legi privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și statutul Consiliului Superior al Magistraturii.

,,Se vor face dosare politice, cu deținuți politici”

Mariana Vîrgă, fostul președinte al Tribunalului Argeș, susține că vom asista la un fel de vânătoare de vrăjitoare, cu dosare făcute la comandă sau dosare ținute la sertar și scoase atunci când cei care incomodeză sistemul trebuie trași pe linie moartă. Potrivit Marianei Vîrgă, la alegerile din 2024 ar urma să asistăm la o activitate febrilă a DNA.

,,Noile Legi ale Justiției, așa cum arată, reprezintă o chestiune dăunătoare pentru sistemul de justiție și societatea civilă în general. Mă refer la atribuțiile și competența procurorului general care poate să infirme, în proiect, orice act emis de orice procuror, de la orice nivel de Parchet. În condițiile în care procurorul general este numit așa cum spune toată lumea și se cunoaște acest aspect, prin factorul politic, gândiți-vă ce se va întâmpla îmediat în alegerile care urmează. Cum se vor constiui din nou dosare politice, vendete, fără să conteze dacă la un moment dat se va da o soluție de achitare. Important este ca persoana respectivă să fie scoasă de pe scena politică. Acesta este și motivul pentru care, de curând, Curtea Constituțională a pronunțat acea decizie cu privire la prescripție. Asta este și lupta care se duce legat de aplicarea directă a deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene în fața deciziilor Curții Constituționale a României. Deja, la acest moment, în jurisprudența națională, mai mult de jumătate dintre instanțe se pronunță în baza acestei decizii a Curții Constituționale. Există instanțe care nu au aplicat aceste decizii, chiar la Curtea de Apel Pitești, și nu înțeleg de ce Inspecția Judiciară nu se autosesizează în aceste cazuri, pentru că textul constituțional este foarte clar: deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii. Se invocă preeminența dreptului european, dar nu în raport cu Legea fundamentală a țării, cu Constituția. Nu trebuie să ai facultate de Drept pentru asta și nu trebuie să fii specialist pentru asta. În fața Constituției nu stă nimic. Procurorul general va putea să facă rău națiunii române, se vor face dosare politice, cu deținuți politici. De aceea spunem cu toții că aceste legi sunt retrograde și că vor încălca independența magistratului.” a declarat Mariana Vîrgă, actualmente avocat după ieșirea la pensie.

,,Unele critici, cu tot respectul pentru cei care le-au făcut, s-au transformat la un moment dat în dezinformări”

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a respins criticile la adresa pachetului de legi ale justiţiei, menţionând că acestea trebuie argumentate.

„Nu toate asociaţiile magistraţilor critică acest proiect, unele dintre asociaţii îl susţin. Asta nu înseamnă că noi desconsiderăm criticile respective, însă trebuie şi argumentate. Simpla propoziţie că procurorii sunt subordonaţi politic, fără să aduci un argument tehnic, ignorând principiul de funcţionare al Ministerului Public, care este un principiu bazat pe subordonarea ierarhică, ignorând garanţiile care sunt pentru selectarea procurorilor, a procurorilor care au funcţie de conducere, ignorând toate procedurile care sunt acolo în lege, trebuie doar să le citeşti, înseamnă că din această critică nu rămâne decât un proces de intenţie. În plus, unele critici, cu tot respectul pentru cei care le-au făcut, s-au transformat la un moment dat în dezinformări. Eu dau ca exemplu critica formulată şi public, dar şi mai puţin public, în sensul că procurorul general poate infirma acte şi măsuri procesoare are procurorilor de caz de DNA şi DIICOT. Nimic mai fals. În lege scrie cu totul şi cu totul altceva.” a declarat Predoiu.