Denumirea icoanei, în traducere, „Mângâietoarea”, provine de la o minune care s-a săvârșit, prin mijlocirea Maicii Domnului, la începutul secolului al XIV-lea. Icoana originală este o frescă pictată pe zidul exterior al bisericii mari a Mănăstirii Vatoped. La această icoană se așezau mereu cheile mănăstirii (în tradiția athonită mănăstirile se deschid la răsăritul soarelui și se închid la apus, iar cheile se așază la o icoană a Maicii Domnului, în semn de încredere în purtarea ei de grijă).
Astfel, în dimineața zilei de 21 ianuarie 1320, când Sfântul Ghenadie, starețul mănăstirii, a vrut să dea cheia portarului, pentru a deschide poarta, în mod minunat Maica Domnului i-a vorbit din icoană, spunându-i să nu deschidă în acea zi, pentru că în afara zidurilor se află ascunși pirații, care așteaptă să năvălească. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a insistat, chiar și după ce Pruncul i-a acoperit cu mâna Sa gura, ca să nu îi mai anunțe pe călugării care deveniseră delăsători și își neglijau îndatoririle. Maica Sfântă a luat atunci cu delicatețe și cu dragoste mâna Domnului și a îndepărtat-o puțin, repetând avertismentul: „Nu deschideţi astăzi porţile mănăstirii, ci urcaţi pe ziduri ca să-i alungaţi pe piraţi!”. Înfricoșat de această minune dumnezeiască, starețul a adunat imediat obştea și, cu mijloacele pe care le aveau la îndemână, au reușit să-i alunge pe pirații surprinși de faptul că au fost descoperiți.
Din acel moment, trăsăturile icoanei au rămas întipărite în această poziție neobișnuită, ca o mărturie a minunii petrecute. Mai târziu fresca a fost decupată și așezată într-unul din paraclisele Mănăstirii Vatoped, unde se păstrează și astăzi. Ferecătura de argint a icoanei a fost făurită la Mănăstirea Golia, din Iaşi, pe cheltuiala unor boieri moldoveni, în anul 1859.
Minunea săvârșită de Maica Domnului și Icoana Paramythia sunt sărbătorite, în fiecare an, pe 21 ianuarie