Discursul lui Ion Iliescu a fosta de departe cel mai ovationat, chiar daca acesta a reuzat sa-si exprime simpatia pentru un candidat sau altul. Desi a declarat ca nu poarta ranchiuna nimanui, Iliescu a demonstrat contrariul, batandu-i obrazul atat lui Geoana, pentru ca i-a furat scaunul de sub fund in 2005, dar si lui Ponta, pentru ca a ajutat sa se intample acest lucru, desi acum si-a schimbat punctul de vedere. Iliescu l-a atacat, indirect, si pe Vanghelie, declarand ca oamenii cu bani si anturajul acestora nu trebuie sa dicteze in partid, la fel cum nu trebuie sa se ajunga la o manelizare a PSD. De asemenea, presedintele de onoare i-a cam calcat pe coada pe presedintii de filiale, declarand ca acestia n-ar mai trebui sa candideze pentru functiile de vicepresedinte. Cititi, mai jos, fragmente din discursul lui Ion Iliescu!
,,Acest Congres poate sa marcheze o relansare a activitatii partidului si a influentei sale in societate. Daca slabeste PSD, slabeste aparatorul marii majoritati a cetatenilor. Dar acest congres poate marca si declinul PSD pentru cine stie cata perioada. Un Congres de partid trebuie sa marcheze conturarea clara a catorva linii majore a PSD. Din pacate, nu spre asta ne-am indreptat atentia, si nu avem o analiza serioasa a ceea ce am facut bine, prost si ce trebuie sa facem de acum inainte. Deci, acest congres nu-si indeplineste menirea.
Trebuie sa dam un raspuns explicit ce fel de partid trebuie sa fie PSD. Trebuie sa spunem explicit ca PSD este un partid al stangii democrate, legat de interesul celor mai largi categorii de cetateni, cuplat la realitatile tarii. Dar asta nu trebuie doar prin vorbe spus. Oamenii au sentimentul ca PSD si-a pierdut ceea ce trebuie sa fie. Partidul trebuie sa se vindece de cateva maladii care i-au afectat credibilitatea, aducandu-l la un partid de linia a doua. Amintiti-va ca in 2004 obtineam un scor mai mare decat Alianta D.A. Am primit multe mesaje, mesaje care inspira ingrijorarea legata de sentimentul slabirii fibrei combative si a credibilitatii partidului, care trebuie sa ramana aparatorul celor multi, din cauza unei guvernari insensibile la nevoile lor.
Multi fac concesii paguboase, indepartandu-se de problemele reale ale concetatenilor. Multi nu au inteles ratiunea sustinerii cotei unice, masura eminamente de dreapta, asa cum n-au inteles angajarea PSD la guvernarea din 2009. Apararea democratiei si a institutiilor statului devine o tema de actualitate, care trebuie sa ne reuneasca pe toti, iar PSD trebuie sa devina forta compativa primordiala.
Exista sentimentul exprimat de multi militanti, ca-n ultimii ani s-a manifestat o tendinta de promovare in partid a celor cu bani, ceea ce nu e de condamnat in sine, dar aceasta poate deveni o problema serioasa cand se concretizeaza prin promovarea predilecta a lor si a reprezentantilor lor, in functii de partid. Nu trebuie sa fim impotriva oamenilor de afaceri, dar asta e una, iar ocuparea de pozitii de comanda in partid e altceva. Trebuie sa separam activitatea politica de interesele de afaceri. Acesti oameni nu pot fi exponenti, promotori ai valorilor social-democrate. Asemenea oameni afecteaza imaginea si credibilitatea partidului si devin un obstacol real pentru dezvoltarea partidulu.
Obsesia unora de parvenire prin orice scopuri, intrati in partid nu atrasi de crezul politic, e nociva. Asemenea oameni au dezertat si vor dezerta din PSD cand simt ca nu mai pot profita de pe urma apartenentei la partid. Obsesia pentru parvenire se observa prin imbulzirea pe functii. De aceea avem structuri stufoase, supra-demensionate si ineficiente. De ce avem nevoie de asemenea structuri greoaie, doar pentru a satisfacerea orgoliilor unora? Structurile de partid trebuie sa fie suple pentru a avea eficienta. Nerespectarea principiilor de partid ne-a costat si ne costa.
Lipsa de transparenta, adoptarea de decizii in afara organismelor statutare, ignorarea lor, substituirea cu grupuri si grupulete, duc la slabirea partidului. Unora dintre liderii nostri le lipseste simtul masurii. Cand ajung sefi, iau distanta de subalterni, incearca sa se impuna prin morga si atitudini autoritare. Modestia e o pasare mai rara. Ea ar trebui cultivata cu perseverenta intr-un partid ca al nostru. Nu trebuie sa incurajam grobianismul si manelizarea partidului! Asa de nociv este spiritul clientelar pe care il cultiva multi.
E bine ca s-a renuntat la alegerea conducerii de partid pe baza de liste, adica de grupuri constituite in jurul candidatilor la presedinte. Aceasta lista era nociva in sine, samanta de discordie si de cearta in partid. Noi trebuie sa alegem oamenii cei mai potriviti si competenti, iar cei alesi sunt obligati sa constituie o echipa sudata si eficienta. Asta e spiritul unui partid. Nu ne adunam in jurul unor sefi care comanda si isi creaza grupurile lui. Asta e ucigator pentru un partid.
Actualele prevederi statutare necesita imbunatatiri evidente si este intelept sa facem o munca temeinica de analiza a statutului si sa-i dam o tinuta corespunzatoare de statut al unui partid social-democrat.
In ceea ce priveste pozitia mea: n-am nevoie de o situatie speciala si un statut distinct in partid. Nu mai imi permit sa-mi asum functii executive. Dar mi-am propus sa fiu util viitoarei conduceri. Am refuzat propuneri de a asigura un an conducerea, dar am refuzat pentru ca mi se pare nemotivanta pentru partid. Pai, ori avem variante ori, nu, pentru a apela la un batranel de 80 de ani sa reanime partidul?!
In al doilea rand, nu sunt omul ranchiunei. Mi s-a servit o lectie nemeritata in 2005. Si atunci s-a apelat la mine ca la salvatorul partidului. Am fost de buna credinta, m-am ambalat si am participat. Multi care mi-au adus elogii acum, atunci nu m-au votat, dar asa e lumea, schimbatoare. Nu le port ranchiuna nici celor care m-au incondeiat in fel si chip. Eu iert oamenilor, am aceasta generozitate. Dar acum, in ciuda faptului ca arat bine, cum spun unii, nu-mi pot, totusi, permite sa ma mai ambalez si sa ma angajez in functii executive.
Decizia mea ramane de neschimbat, ceea ce inseamna ca parasesc partidul. In 2005 aveam toate motivele sa o fac, la starea mea de atunci, pentru calitatea precara a celor care au savarsit ce au savarsit atunci. Daca n-aveau nevoie de mine trebuia sa spuna! Reforma era sa scape de mine. Un partid e un organism viu, el se innoieste si intinereste continuu. Asta inseamna un organism viu, si partidul este un asemenea organism.
N-am nevoie de titulaturi, eu am brendul meu si nu cred ca acest brend are nevoie de sustineri artificiale, nici macar institutionale. Raman in partid alaturi de noua conducere si in final, indiferent de componenta ei – nu vreau sa influentez votul vostru – am toata increderea ca pana la urma se va orienta cum trebuie acest Congres. Si-mi voi pune la dispozitie si experienta si consiliere in privinta problemelor importante. (…)
Nu cred ca la functia de vicepresedinti trebuie sa participe si presedintii de organizatii judetene. Ei fac oricum parte din Comitetul Executiv al partidului si pot participa prin rotatie la Birourile Permanente Nationale. Daca vor sa candideze, sa renunte la pozitia de la judet! Este iarasi un pericol sa nu mai avem femei, reprezentate in structurile de partid. As alege patru femei si patru barbati ca vicepresedinti. Dar astea sunt propuneri personale, pentru viitorul partid.”