Joi, 12 aprilie 2018, Fundaţia Academia Civică şi Memorialul Sighet au organizat, în colaborare cu Consiliul Judeţean Argeş, depunerea în cripta familiei Brătianu de la Florica a rămăşiţelor pământeşti ale Mariei Brătianu, fiica marelui istoric Gheorghe Brătianu și nepoata marelui om politic Ion I.C. Brătianu. Maria Brătianu s-a stins din viaţă în octombrie 2017 la Paris. Urna cu cenuşa Mariei Brătianu a fost depusă în cripta în care își doarme somnul de veci tatăl său, Gheorghe Brătianu.
Alături de nepoata Mariei Brătianu, Marie Helene Fabra Brătianu, s-au aflat poeta Ana Blandiana, realizatoarea TV, Lucia Hossu-Longin, fostul ministru Nicolae Noica, Adrian Niculescu-vicepreşedinte IICMER, Dan Manu – preşedintele CJ Argeş, Simona Brătulescu – vicepreședinte CJ Argeș, primarul orașului Ștefănești, Ioana Jenica Dumitru, deputatul Dănuț Bica, consilieri județeni.
“Astăzi a fost îndeplinită dorința testamentară a celei care a fost Maria Brătianu care și-a dorit ca rămășițele pământești să-i fie depuse aici, în cripta familiei. De asemenea, Consiliul Județean Argeș dorește să transmită astfel, încă o dată, faptul că noi, argeșenii și muscelenii, știm să ne respectăm, protejăm și promovăm valorile județene și naționale. Îmi doresc ca elevii și tinerii noștri să cunoască aceste valori și să fie mândri că Argeșul a avut oameni care au fost implicați în cele mai importante momente ale istoriei” – președinte CJ Argeș, Dan Manu.
Un alt moment emoționant a fost creat de Corul Episcopiei Argeșului și Muscelului care, cu această ocazie, au intonate câteva melodii religioase.
Mare Doamnă a exilului românesc, aparținând nu numai aristocrației, ci și adevăratei aristocrații a spiritului și elitei intelectuale, Maria Brătianu a fost autoare a unor documentate studii de istorie contemporană şi a unor cercetări legate de elucidarea condiţiilor în care a murit tatăl ei. S-a ocupat de asemenea de editarea în exil a operei lui Gheorghe Brătianu şi a făcut parte din conducerea activă a Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului de la Paris, care a devenit după 1989 secţia română a Federaţiei Internaţionale a Drepturilor Omului cu sediul în ţară. În ultimele decenii s-a dedicat dezvăluirii și analizării represiunii comuniste din România, a înființat la Paris “Association pour le Memorial Sighet” și a catalizat energiile exilului în sprijinul resuscitării memoriei colective și a istoriei recente, organizând în capitala Franței expoziții și conferințe dedicate Memorialului.
Şi-a dorit să se întoarcă definitiv în ţară alături de înaintaşii săi, a căror operă a încercat să o continue.