România a revenit spectaculos în elita Eurovisionului, reușind una dintre cele mai sonore performanțe din ultimele decenii: locul al treilea într-o ediție marcată de tensiuni politice, boicoturi și un nivel artistic ridicat, mai degrabă din punct de vedere al punerii în scenă, decât al performanțelor muzicale. Într-o competiție dominată de nume puternice și producții impresionante, Alexandra Căpitănescu a reușit să transforme „Choke Me” într-un adevărat fenomen european, confirmând că România poate produce din nou muzică relevantă la nivel internațional.
Cu 296 de puncte, delegația României a urcat pe podium, fiind devansată doar de Bulgaria, reprezentată de Dara, și de Israel, prin Noam Bettan. Pentru publicul român, această clasare are o încărcătură aparte, venind după ani în care România părea să fi pierdut contactul cu marile performanțe Eurovision. Mai mult decât atât, „Choke Me” nu a fost doar o piesă bine clasată, ci una dintre foarte puținele creații ale acestei ediții care au depășit granița competiției și au intrat rapid în zona de șlagăr internațional.
Semnată de Alexandra Căpitănescu, Călin Grăjdan, Elvis Silitra și Ștefan Condrea, piesa propune o combinație rar întâlnită între rock, pop și orchestră simfonică, construită pe o tensiune dramatică permanentă și pe un refren exploziv. Producția realizată de Călin Grăjdan și Elvis Silitra a oferit exact acel echilibru modern între forță și rafinament care definește marile hituri europene ale momentului. În același timp, mixajul și masterizarea au ridicat piesa la standarde sonore internaționale.
Dar marele atu al României a fost, fără îndoială, Alexandra Căpitănescu. Cu o voce polivalentă, capabilă să treacă natural de la fragilitate emoțională la explozii vocale impresionante, artista a dominat scena prin energie, expresivitate și o prezență scenică magnetică. În multe momente, prestația ei a amintit de perioada în care Eurovisionul producea adevărate staruri continentale, nu doar simple produse de televiziune consumate pentru o singură seară.
Spectacolul găzduit de Austria a ridicat și el ștacheta organizatorică la un nivel remarcabil. Arena a oferit un show vizual spectaculos, cu efecte de lumină și culoare impresionante, scenografii dinamice și o regie tehnică impecabilă. Mulți comentatori europeni au remarcat faptul că ediția din acest an a readus sentimentul de „mare eveniment” pe care Eurovisionul îl pierduse parțial în ultimii ani.
Totuși, competiția nu a fost lipsită de controverse. Participarea Israelului a provocat critici puternice în contextul războiului din Gaza, iar mai multe țări — Irlanda, Spania, Țările de Jos, Slovenia și Islanda — au decis să boicoteze concursul după ce Uniunea Europeană de Radio și Televiziune a refuzat excluderea Israelului. Declarația televiziunii publice irlandeze RTÉ, care a considerat participarea „de neconceput” în actualul context umanitar, a alimentat și mai mult dezbaterea asupra direcției în care se îndreaptă Eurovisionul.
În acest climat tensionat, performanța României capătă o greutate și mai mare. Într-o ediție în care politica a amenințat constant să eclipseze muzica, „Choke Me” a reușit exact contrariul: să readucă discuția în jurul emoției, al spectacolului și al autenticității artistice.
Clasamentul final a stârnit însă și unele nemulțumiri în rândul fanilor români, mai ales din cauza punctajului modest oferit de juriul din Republica Moldova, un gest care a provocat dezamăgire într-un moment în care publicul din România se aștepta la o susținere mai consistentă pentru reprezentanta României.
Clasamentul final Eurovision 2026
- Bulgaria – Dara — 516 puncte
- Israel – Noam Bettan — 343 puncte
- România – Alexandra Căpitănescu — 296 puncte
- Australia – Delta Goodrem — 287 puncte
- Italia – Sal Da Vinci — 281 puncte
- Finlanda – Linda Lampenius x Pete Parkkonen — 279 puncte
- Danemarca – Søren Torpegaard Lund — 243 puncte
- Republica Moldova – Satoshi — 226 puncte
- Ucraina – LELÉKA — 221 puncte
- Grecia – Akylas — 220 puncte
- Franța – Monroe — 158 puncte
- Polonia – ALICJA — 150 puncte
- Albania – Alis — 145 puncte
- Norvegia – JONAS LOVV — 134 puncte
- Croația – LELEK — 124 puncte
- Cehia – Daniel Žižka — 113 puncte
- Serbia – LAVINA — 90 puncte
- Malta – AIDAN — 89 puncte
- Cipru – Antigoni — 75 puncte
- Suedia – FELICIA — 51 puncte
- Belgia – ESSYLA — 36 puncte
- Lituania – Lion Ceccah — 22 puncte
- Germania – Sarah Engels — 12 puncte
- Austria – COSMÓ — 6 puncte
- Regatul Unit – Look Mum No Computer — 1 punct
Cu toate acestea, locul al treilea rămâne o performanță uriașă și, poate mai important decât orice statistică, România pare să fi redescoperit formula prin care poate conta cu adevărat pe scena muzicală europeană: personalitate artistică autentică, producție modernă și un artist capabil să transforme o piesă într-un moment memorabil.