La început de toamnă, Consiliul Județean Argeș invită amatorii de alpinism și escaladă să descopere farmecul reliefului carstic al Cheilor Dâmbovicioarei în cadrul concursului Memorial „Bebe Nistorescu”, parte a proiectului „Zona Montană a Argeșului și Muscelului – diversitate și unicitate în România”, aflat în cel de-al doilea an al fazei de sustenabilitate.
Sâmbătă, 19 septembrie 2015, sportivi din cluburi de alpinism de pe întreg teritoriul României își vor testa îndemânarea și talentul pe cele 12 trasee de escaladă – cu diferite grade de dificultate – pregătite pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului, în memoria alpinistului Bebe Nistorescu.
Concursul se adresează iubitorilor muntelui de toate vârstele, traseele de escaladă fiind amenajate chiar în pereții abrupți ai Cheilor Dâmbovicioarei. Evenimentul va începe la ora 10.00 și se va încheia la ora 16.00, cu festivitatea de premiere a participanților și un concert al trupei ”Măriutze”.
Tot în cadrul proiectului „Zona montană a Argeşului şi Muscelului – diversitate si unicitate în România”, înperioada 21-25 septembrie 2015, șase biblioteci din România vor găzdui expoziții fotografice cu tema„Argeș-Muscel, diversitate și unicitate”.
Expozițiile vor reuni 50 de fotografii ce oferă vizitatorilor privilegiul de a descoperi o zonă montană unică, de o biodiversitate considerabilă, cu frumuseți ce înviorează inima și simțurile iubitorilor naturii. Expozițiile vor fi găzduite de Biblioteca Județeană „DinicuGolescu” Argeș (Pitești), Biblioteca Județeană „Octavian Goga Cluj (Cluj-Napoca), Biblioteca Județeană „Astra” Sibiu, Biblioteca Municipală Curtea de Argeș, Biblioteca Municipală „Ion Barbu” Câmpulung Muscel și Biblioteca Centrală Universitară Timișoara „Eugen Todoran” Timișoara.
Despre Zona Montană a Argeșului și Muscelului
Peisajul montan argeșean cuprinde peste două treimi din Masivul Făgăraș, întreg masivul Iezer, jumătatea sudică a Pietrei Craiului, masivul Ghițu-Frunți și o cincime din masivul Leaota. Pe scurt, 2.000 de kilometri pătrați de suprafață montană ce alcătuiesc o zonă unică în țară, care prin generoasa întindere își creează propriul climat. Mai puțin cunoscut este că cele mai multe vârfuri muntoase de peste 2.500 de metri din România, inclusiv Vârful Moldoveanu (2.544 m), se află pe teritoriul județului Argeș și că silueta ascuțită și crestele înalte le-a adus acestor munți numele de Alpii Transilvaniei. Masivul Făgăraș măsoară, în linie dreaptă, aproximativ 70 de kilometri, iar de la Nord la Sud, circa 45 de kilometri, astfel că Făgărașul are cea mai lungă creastă de altitudine din Europa. Numeroasele circuri glaciare și lacuri alpine situate la mari înălțimi, alături de felurite specii florale ocrotite de lege (floarea de colț, sângele voinicului, iedera albă și bujorul de munte) și de animale protejate fac din Munții Făgăraș o destinație turistică de excepție.
Văile montane sudice, complet izolate de factorul uman (cu excepția Transfăgărășanului), găzduiesc toată flora și fauna specifică zonei temperate și au primit numele de Alaska Românească. Aici întâlnim ursul și cerbul carpatin, linxul, jderul, acvila și cocoșul de munte.
În masivul Piatra Craiului crește și înflorește o specie unică în lume, faimoasa Garofiță a Pietrei Craiului. Tot aici, în zona vestică, se află Marele Grohotiș, cea mai mare întindere de grohotiș calcaros din România. Arcele de calcar, rezultate ca urmare a prăbușirii unor bolți de peșteră au format peisaje unice, cum sunt cele de la Cerdacul Stanciului sau La Zaplaz. De-a lungul timpului, apa a săpat stăruitor în munte, dizolvând calcarul și dând naștere celor mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului: Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioara.