La cei 100 de ani pe care i-a împlinit de curând, filosoful Mihai Şora este mai lucid, mai agil şi mai sprinten în spirit şi intelect decât infinit mai mulţi bărbaţi aflaţi la jumătatea vârstei sale. La fel şi profesorul Leon Dănăilă care, la 83 de ani, face infinit mai multe parale decât ,,agilitățile de maimuțici ale parlamentarilor actuali”. Mihai Şora a comentat pe pagina sa de socializare candidatura lui Leon Dănăilă pe lista PNL, preferând să nu comenteze, deocamdată, motivaţia pentru care liberalii au pus în cap de listă un OM extrem de iubit atât de cei care i-au fost pacienţi, cât şi de către cei care au aflat despre viaţa şi cariera acestuia.
,,Acum trei ani, în noiembrie 2013, hălăduiam prin Iordania: pe cal, măgar ori alte mijloace de locomoție. Și nu eram chiar ultimul în cârdul de turiști. N-aș fi escaladat, ce-i drept, Everestul, la cei 97 de ani ai mei de-atunci (nu neapărat din cauza lor, bată-i vina, doar că Everestul e în altă țară.
Profesorul Leon Dănăilă are 83 de ani și este cap de listă la PNL, pentru Senat.
Iar fețe palide, coțofene jurnaliste au decis că e prea vechi, vechiuț, învechit, stătut și înăcrit pentru o asemenea funcție.
Lasă că Profesorul are mintea-brici, că – până mai ieri – era el însuși cu briciul în mână, operând pe creier atâția oameni (nu chiar pe toți, din păcate: ar fi avut nevoie de o intervenție și coțofenele noastre)!
Dar să presupui, din capul locului, că un om ajuns la vârsta cutare nu mai poate urmări o dezbatere, nu mai are neuroni pentru o discuție, pentru analiza unui text de lege sau orice altceva care ține de însăși extensia profesiei lui – aceea de a ÎNȚELEGE (intelligere) ce se întâmplă cu el și cu semenii din jur, în ipostaze infinit mai simple decât profesia propriu-zisă, – ei bine, presupunerea aceasta este o neghiobie în toată regula. Pentru că ea activează tocmai anomaliile lumii în care trăim – de la „generaționismul“ de sorginte totalitară, la duhorile mediatice care iau suspiciunea și infatuarea drept modi vivendi.
Nu știu cum se va descurca Leon Dănăilă dacă va fi ales în Senatul României (după cum nu știu ce se va întâmpla cu vreun alt candidat, în afara celor care și-au dat deja arama pe față, în legislaturile precedente). Ceea ce pot spune, însă, este că am mai multă încredere în discernământul unui om ca Leon Dănăilă decât în agilitățile de maimuțici ale parlamentarilor actuali. Față de ei, Profesorul Dănăilă pornește la drum cu un handicap: e prea civilizat ca să se zbenguie din creangă în creangă, dintr-un partid într-altul, să tragă cu urechea pe la uși ori să învețe, prin gaura cheii, tehnicile și urzelile rinoceritei, dansând cu veselie din corn.
„Discernământ“, da? Acesta este cuvântul-cheie. Nu numărul 83.
PS: Opțiunea pentru PNL a Profesorului Dănăilă este o discuție separată; nu constituie subiectul rândurilor mele.” a scris Mihai Şora.
