19,2K
Ziua nationala s-a serbat, in mare parte, traditional, ca si in alti ani, cu muzica de fanfara, parade militare, sforaituri politice, huiduieli, defilari cu torte, Vadim, miliarde de beculete aprinse festiv de primari- ca si cum le-ar fi cumparat din banii lor de salariu, elicoptere survoland cu becul aprins la combustibil, sarmale, tricolor pe balcoane si auto personale (Doamne-ajuta!), popi pleznind de sanatate dand dezlegare la fasole cu carnati, porti deschise la Guvern, popor impaunat pentru fotografii pe scaune de ministri, hore de mana, muzica populara, of, of, mai, mai!
Si totusi, anul asta am avut parte de ceva nou, care imi da speranta ca nu suntem, ca natie, cu totul pierduti in ridicolul mascaradelor festiviste. Pe DN73, in zona Maracineni, s-a desfasurat cea mai inspirata celebrare a Zilei Nationale pe care am vazut-o si care mi-a umplut sufletul de bucurie.
Fratilor, acolo niste romani adevarati turnau ASFALT!
De asa festivitati am avea nevoie, domnilor, pentru a privi cu fruntea sus la Europa. Jos palaria, pentru constructorul care a ales sa-si plateasca dublu oamenii pe 1 decembrie. La fel, jos palaria pentru cei care au stiut sa impuna un termen in contract. Ramane sa aflam ce vom face cu palaria, pentru calitatea lucrarilor.
Daca vrei, poti! O zicala veche care spune, cat se poate de simplu, un mare adevar. De ce, atatia ani, drumul rusinii nationale nu s-a putut asfalta si acum se poate? Suntem azi mai bogati decat in urma cu un an sau cu doi?! Din contra, suntem chiar mai saraci. Dar, daca se vrea, se poate!
Fasolea cu carnati, de ieri, s-a macinat in vintre,
Asfaltul a ramas, ne-ajuta sa mergem inainte!
