În Carpații Meridionali, într-o zonă pilot de 1.400 km², sunt 47 de lupi și un hibrid între lup și câine, împărțiți în șase haite, arată datele studiului de monitorizare genetică realizat de echipa Fundației Conservation Carpathia în perioada 2018–2020. Studiul arată pentru prima dată în România prezența hibridizării dintre lupi și câini, un pericol care poate duce la declinul speciei, observat deja în alte țări ale Europei.
Detalii despre proiect, deplasarea lupilor în arealul de studiu și povestea haitei de la Bârsa‑Izvoarele Dâmboviței:
http://tiny.cc/PeUrmeleLupilorDinCarpati
,,Doar muntele a trăit suficient de mult ca să asculte și să înțeleagă obiectiv urletul lupului.”
Aldo Leopold, scriitor și conservaționist american
Brașov, 4 noiembrie, 2023: Fundația Conservation Carpathia, cea mai mare organizație de conservare din România, a finalizat studiul de monitorizare genetică la specia lup (Canis lupus), determinând astfel numărul lupilor din Carpații Meridionali, pe o suprafață de 1.400 km², zonă care se suprapune cu partea estică a Munților Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Iezer‑Păpușa și Leaota. Studiul a analizat amprentele genetice ale speciei, echipa de monitorizare a faunei colectând 503 probe non‑invazive de ADN: probe de urină pe zăpadă, excremente, fire de păr lăsate de lupi. Acestea au fost analizate la un laborator specializat din Slovenia, fiind urmăriți 16 markeri genetici specifici canidelor, dar și un marker genetic suplimentar pentru identificarea sexului. Datele au fost corelate cu rezultatele imaginilor de pe camerele de luat vederi instalate pe principalele trasee utilizate de lupi în aria de studiu. Pe baza frecvenței cu care au fost observați indivizii pe camerele instalate de cercetători în pădure, a fost estimată abundența și densitatea populației, parametri esențiali pentru protejarea acestei specii și pentru punerea în practică a unei strategii de conviețuire cu comunitățile locale.
Studiul a fost realizat de Fundația Conservation Carpathia cu sprijinul Fundației OAK, Programului Operațional Infrastructură Mare POIM, Comisiei Europene prin programul LIFE Nature, și al Fundației Arcadia prin programul Endangered Landscapes & Seascapes Programme.
2,35 lupi/100 km² – densitatea populației în Carpații Meridionali
În cadrul studiului au fost identificați 48 de indivizi unici, 27 de masculi, 20 de femele și un hibrid lup‑câine. După analizarea gradului de rudenie, 40 de lupi și hibridul au fost grupați în șase haite. Ceilalți 7 lupi nu au putut fi atribuiți unei haite și sunt considerați animale aflate numai în tranzit sau animale care aparțin unor haite vecine și care au fost detectate întâmplător la limitele de teritorii ale haitelor noastre.
Rezultatele studiului indică, de asemenea, schimbări ale perechilor de reproducere și schimbări neprevăzute în componența haitelor. Astfel, de‑a lungul celor trei ani de studiu au fost detectate modificări ale perechilor reproducătoare la 2 din 6 haite.
Densitatea estimată de specialiștii Fundației Conservation Carpathia în zona studiată este 2,35 lupi/100 km² (BCI = 1,68–3,03). Această densitate este mai mică față de cea din Parcul Național Yellowstone din SUA (5–9,8 lupi/100 km²; Mech & Barber‑Meyer, 2015), sau din nordul Munților Apenini din Italia, unde habitatele sunt mai fragmentate (4,7 lupi/100 km²; Apollonio et al., 2004). În Peninsula Scandinavă, o zonă cu condiții climatice diferite, unde populația de lupi încearcă să își revină după un declin genetic de amploare, densitatea lupilor este semnificativ mai mică față de cea indicată în acest studiu (0,18 lupi/100 km²; Milleret et al., 2021).
Hibridizare între lupi și câini
Studiul confirmă prezența unui hibrid lup‑câine, acesta fiind prima confirmare genetică oficială în Munții Carpați. Deși hibridizarea pare a fi o amenințare nesemnificativă la acest moment, ea poate evolua și poate conduce în timp la o degradare genetică urmată de o extincție totală a acestei specii. În cazul României, hibridizarea este un fenomen cauzat de câinii hoinari care au apărut în habitatul lupilor. Prezența lor pune în pericol sănătatea genetică a populației de lupi pentru următoarele decenii. La 3 detecții ale lupilor pe camerele de monitorizare, în habitatul forestier, apare și o detecție a câinilor fără stăpân. Pentru a evalua acest fenomen cercetătorii Fundației Conservation Carpathia au colectat probe de salivă de la 21 de câini din zona cercetată, concomitent cu perioada în care au fost colectate și probele ADN lăsate în urmă de lupi.
„Prin tehnicile și metodele de studiu pe care ni le pune la dispoziție știința, putem să aflăm o multitudine de date despre o specie greu de studiat cum este lupul, iar studiul genetic realizat de echipa noastră clarifică multe necunoscute despre populația de lup din România. Este important să monitorizăm acești lupi pe termen lung, astfel încât managementul faunei sălbatice și managementul conflictelor cu fermierii să fie bazat pe date științifice. Astfel putem lua decizii, putem crea modele de conviețuire și putem trage anumite semnale de alarmă atunci când apar pericole atât pentru oameni cât și pentru lupi, așa cum este și cazul apariției fenomenului de hibridizării spre exemplu”, declară dr. Ruben Iosif, coordonatorul departamentului monitorizare a faunei, din cadrul Fundației Conservation Carpathia.
Schimbările climatice, o provocare pentru echipa de studiu
Deși colectarea probelor pentru studiu a fost deschisă tot timpul anului, colectarea sistematică și intensivă a avut loc în perioada noiembrie–mai, folosindu‑ne de zăpadă pentru a urmări activitatea haitelor, în timp ce în sezonul cald au fost colectate probe doar oportunist. Cantitatea tot mai redusă de zăpadă din ultimii ani a fost una dintre cele mai mari provocări pentru echipa de teren, care a mers pe urmele lupilor pe suprafața celor 1.400 km² din Carpații Meridionali, la altitudini între 600 și 2.400 m.
„Studiul este unul pe termen lung și nu se limitează la perioada anunțată. În laborator se află în lucru acum probele de ADN pentru încă doi ani, procesul de secvențiere a ADN-ului fiind complex. Ne propunem să colectăm probe și în iarna aceasta”, continuă dr. Ruben Iosif.
SPAȚIU PUBLICITAR
Câți lupi sunt în România la ora actuală?
Estimările oficiale arată că populația de lupi din România numără aproximativ 3.000 de exemplare, însă la calcularea efectivelor pentru această specie nu s‑au utilizat metode științifice de monitorizare.
Deși la nivel european România pare să aibă o populație viabilă de lupi, Munții Carpați rămân în continuare printre cele mai puțin studiate ecosisteme montane din Europa.
Lupul și importanța acestuia
Lupul (Canis lupus) este al doilea cel mai mare prădător de pe continentul european, după urs. Exemplarele din România au o greutate între 25 și 60 de kilograme. Lungimea corpului unui lup adult este cuprinsă între 110 și 148 cm, iar coada are 30–35 cm. Înălțimea la greabăn variază între 50 și 70 cm. Urechile au 10–11 cm lungime și sunt triunghiulare. În natură, lupii pot trăi 7–8 ani. În captivitate pot trăi până la 15 ani.
De‑a lungul secolelor, lupul a fost subiectul multor povești, legende și mituri. Inteligența și calitățile fizice extraordinare ale lupului au făcut ca omul să respecte și chiar să divinizeze calitățile acestui animal, devenit un adevărat simbol nu numai la noi, ci și în multe alte culturi și civilizații.
Prezența lupilor influențează abundența speciilor‑pradă și susțin rețeaua complexă a vieții. Echilibrul ecosistemelor se bazează pe prezența unor prădători de vârf precum lupii. Prin prădarea și eliminarea din ecosisteme a exemplarelor vulnerabile (indivizi bolnavi, răniți, tineri sau prea bătrâni), lupii ajută la menținerea populațiilor de specii‑pradă mai sănătoase și mai viguroase.
Vânarea copitatelor (cerb, căprior, mistreț) de către lupi reglează distribuția spațială și mărimea efectivelor acestror specii, astfel încât este menținută la un nivel tolerabil presiunea erbivorelor asupra vegetației. În lipsa unor prădători precum lupii, erbivorele ar putea afecta negativ regenerarea pădurilor, prin pășunat intens.
Absența lupilor sau a altor prădători naturali poate duce la dezechilibre în ecosistem, având consecințe asupra biodiversității și sănătății ecosistemului în ansamblu. În Suedia, din cauza vânătorii, au rămas puțini lupi, iar elanii distrug pădurea.
Studiul complet:
Rezumat date studiu: http://tiny.cc/PeUrmeleLupilorDinCarpati
Despre Fundația Conservation Carpathia
Fundația Conservation Carpathia este cel mai mare proiect privat de conservare a pădurilor din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munții Carpați, în beneficiul biodiversității și al comunităților locale. Din 2009, Fundația a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud‑estul Carpaților Meridionali, achiziționându‑le cu scop de conservare, a plantat peste 4,1 milioane de puieți și a reconstruit ecologic peste 1.991 ha afectate de tăieri, și a creat o zonă de 78.000 ha pe care nu se desfășoară vânătoare sportivă și de trofee.