Franta: Legea care reglementeaza libertatea presei

Art. 2. (completat cu decrete-legi/legi: ultima din 1994).
Orice text facut public, cu exceptia anunturilor locale si a tipariturilor lipsite de importanta, va avea inscris numele si domiciliul tipografului. in caz contrar, pedeapsa este amenda de 25.000 de franci.

Distribuirea tipariturilor care nu au mentionate cerintele formulate in paragraful precedent este interzisa, iar contravenientii vor primi aceeasi amenda ca mai sus.

O pedeapsa de 6 luni de inchisoare va putea fi pronuntata daca, in ultimele 12 luni, tipograful a fost condamnat pentru acelasi tip de contraventie.

Pe de alta parte, daca tiparitura necesita activitatea mai multor tipografi, indicarea numelui si domiciliului unuia dintre ei este suficienta.

Capitolul II. Presa Periodica
Paragraful 1. Dreptul de a publica, despre finantare, depunerea depozitului la parchet

Art. 5.
Orice ziar sau periodic poate sa apara fara autorizare prealabila si fara depunerea unei declaratii de cautiune, dupa declararea prescrisa la articolul 7.

Art. 6 (completat cu ordonante/legi: ultima din 1986).
Orice publicatie de presa trebuie sa aiba un director. Cand o persoana fizica este proprietara sau giranta a unei institutii de editare – in sensul legii nr. 68-897 din 1 august 1986, cu privire la reforma regimului juridic al presei – sau detine majoritatea capitalului sau a voturilor, aceasta persoana este directorul publicatiei. in celelalte cazuri, directorul publicatiei este reprezentantul legal al institutiei de editare. Totodata, in societatile anonime – cf. articolelor (de la) 118 – (la) 150 din legea 66-537 din 24 iulie 1966, cu privire la societatile comerciale, directorul publicatiei este presedintele comitetului director sau director general unic.

Daca directorul publicatiei beneficiaza de imunitate parlamentara, in conditiile prevazute de art. 26 din Constitutie si de articolele nr. 9 si 10 ale Protocolului din 8 aprilie 1965 cu privire la privilegiile si imunitatilor comunitatilor europene, institutia de editare trebuie sa numeasca un co-director al publicatiei, ales dintre persoanele care nu beneficiaza de imunitate parlamentara, iar atunci cand institutia de editare este o persoana morala, dintre membrii consiliului de administratie sau ai comitetului director sau dintre giranti, in functie de forma numitei persoane morale.

Co-directorul publicatiei trebuie desemnat intr-un rastimp de o luna de la data la care directorul publicatiei beneficiaza de imunitatea mentionata in alineatul precedent. Directorul si, eventual, co-directroul, trebuie sa fie majori, sa se bucure de drepturile lor civile si sa nu fie privati de drepturile lor civice prin nici o condamnare judiciara. Toate obligatiile legale ce-i revin directorului publicatiei sunt aplicabile co-directorului publicatiei.

Art. 7 (completat cu ordonante/legi: ultima din 1986).
inaintea publicarii oricarui ziar sau periodic, va fi inaintata parchetului procurorului Republicii o declaratie care va contine:

1. Titlul ziarului sau al periodicului si modul de publicare;
2. Numele si domiciliul directorului publicatiei si, in cazul prevazut la alineatul 3 al art. 6, al co-directorului publicatiei;
3. Indicarea tipografiei unde va fi multiplicat.
4. Orice modificare in datele de mai sus va fi anuntata in termen de 5 zile.

Art. 8 (completat cu ordonanta din 1994).
Aceste declaratii vor fi facute in scris, cu autentificarea notariatului, vor fi semnate de directorul publicatiei. La depunere, se va elibera un numar de inregistrare.

Art. 9 (completat cu ordonante/legi/decrete: ultimul: 1994).

In caz de contraventie fata de prevederile art. 6, 7, si 8, proprietarul, directorul publicatiei si, in cazul prevazut la alineatul 3 din art. 6, co-directorul publicatiei vor fi pedepsiti cu amenda prevazuta pentru contraventiile din clasa a 5-a. Pedeapsa se va aplica tipografului in absenta proprietarului sau, in cazul prevazut la alineatul 3 din art. 6, a co-directorului publicatiei.

Ziarul sau periodicul isi vor putea continua aparitia, numai dupa ce au fost indeplinite formalitatile enuntate mai sus, iar daca publicatia in abatere isi continua aparitia, se vor aplica amenzile prevazute pentru contraventiile din a 4-a clasa, suportate in solidar de aceleasi persoane pentru fiecare numar publicat, incepand cu ziua pronuntarii condamnarii, daca aceasta condamnare este in litigiu, si din a treia zi dupa notificarea sa, daca s-a pronuntat in absenta; acestea, chiar daca s-a cerut recurs sau apel, in conditiile in care este ordonata executarea provizorie.

Condamnatul, chiar in lipsa, poate cere recurs. Acesta va fi statuat de catre curte in termen de 3 zile.

Art. 10 (Completat cu ordonante/legi/decrete: ultimul – 1994).

In momentul publicarii fiecarei foi sau a livrarii ziarului sau a periodicului, vor fi depuse la parchetul procurorului Republicii sau la primarie, in orasele unde nu exista tribunal, 2 exemplare semnate de directorul publicatiei.

Vor fi depuse, in aceleasi conditii, 10 exemplare la Ministerul Informatiei pentru Paris si departamentul Sena, iar pentru celelalte departamente la prefectura, la sub-prefectura sau la primarie, in orasele care nu sunt nici resedinte de departament, nici resedinte de arondisment.

Nerealizarea acestor depozite se sanctioneaza cu amendarea directorului publicatiei, prevazuta pentru contraventiile din a 4-a clasa.

Art. 11 (completat cu ordonanta/decrete: ultimul – 1994).

Numele directorului publicatiei va fi tiparit pe toate exemplarele. in caz contrar, tipograful va fi sanctionat cu amenda prevazuta pentru contraventiile clasei a 4-a, pentru fiecare numar publicat.

Paragraful 2. Despre rectificari

Art. 12 (completat cu ordonanta/legi: ultima – 1994)

Directorul publicatiei are obligatia sa insereze gratuit in deschiderea numarului urmator al ziarului sau periodicului, toate rectificarile ce-i vor fi transmise de catre un reprezentant al autoritatii publice, in legatura cu actiuni legate de functia sa, care ar fi fost transmise inexact de catre numitul ziar sau periodic.

Totusi, aceste rectificari nu vor depasi dublul suprafetei articolului caruia i se raspunde. in caz de contraventie, directorul publicatiei va fi pedepsit cu o amenda de 25.000 de franci.

Art. 13 (completat cu legi/ordonante: ultima – 2000)
Directorul publicatiei are obligatia sa insereze raspunsurile oricarei persoane numite sau indicate in ziar sau periodic in 3 zile de la primirea acestora, altminteri va fi pedepsit cu o amenda de 25.000 de franci, pe langa alte pedepse sau plata altor despagubiri pe care artciolul le-ar putea provoca.

Cat priveste ziarele sau periodicele care nu sunt cotidiene, directorul publicatiei, fiind prevazute aceleasi sanctiuni, va fi obligat sa insereze raspunsul in numarul proxim primirii lui.

Aceasta inserare ar trebui sa se faca in acelasi loc si cu aceleasi caractere ca si articolul care a provocat-o, si fara nici o intercalare.

Fara sa se ia in calcul adresa, formulele de salut, cererea, semnatura, raspunsul se va limita la lungimea articolului care l-a provocat. Totusi, va putea avea 50 de randuri, chiar daca articolul a avut mai putine, dar nu va putea depasi 200 de randuri, chiar daca articolul a depasit aceste dimensiuni. Dispozitiile de mai sus se aplica replicilor, in conditiile in care jurnalistul a adaugat raspunsului, noi comentarii.

Raspunsul va fi totdeauna gratuit. Petentul nu va putea depasi limitele fixate in paragraful precedent, contra cost.

Se poate cere inserarea raspunsului numai in editia sau in editiile in care a aparut articolul. Se va asimila refuzului inserarii, si se va pedepsi conform prevederilor de mai sus, faptul de a publica in regiunea deservita de editiile sau de editia de mai sus, intr-o editie speciala in care ar fi redistribuit raspunsul pe care numarul corespunzator al ziarului era obligat sa-l reproduca.

Tribunalul se va pronunta in termen de 10 zile de la citatia in legatura cu refuzul inserarii. Va putea hotari ca inserarea, dar numai inserarea, sa devina executorie pe loc, fara posibilitatea opozitiei sau a recursului. Daca exista recurs, va fi fixat in termen de 10 zile de la inregistrare.

Pe tot parcursul perioadei electorale, termenul de 3 zile prevazut pentru inserarea raspunsului, prevazut la paragraful 1 al prezentului articol, se va reduce pentru cotidiene la 24 de ore. Raspusnul va trebui depus cu cel putin 6 ore inaintea multiplicarii ziarului in care trebuie sa apara. Odata cu deschiderea perioadei electorale, directorul ziarului are obligatia sa declare parchetului, altminteri se aplica pedepsele stabilite in paragraful 1, ora la care, in aceasta perioada, este multiplicat ziarul.

Termenul de citatie in legatura cu refuzul inserarii se va reduce la 24 de ore, fara vreo crestere a intervalului din cauza distantelor, iar citatia va fi transmisa chiar si intr-o ora, in cazul ordonantei presedintelui tribunalului. Decizia inserarii va fi executorie pe loc, dar numai a acestei inserari, fara posibilitatea opozitiei sau a recursului.

Daca inserarea astfel ordonata nu se realizeaza in rastimpul fixat in prezentul alineat, si care rastimp se inregistreaza incepand cu momentul in care a fost pronuntata sentinta, directorul publicatiei va fi pasibil sa execute 3 luni de inchisoare si sa achite o amenda de 25.000 de franci.

Actiunea de inserare fortata se prescrie in termen de 3 luni, incepand cu ziua in care publicarea a avut loc.

Fara inlaturarea efectelor alineatului precedent, orice persoana numita sau desemnata intr-un ziar sau intr-un periodic, cu ocazia derularii urmaririi penale, poate beneficia de decizia inserarii fortate in termen de 3 luni, incepand cu ziua in care decizia de neurmarire penala careia i-a facut obiectul a aparut sau incepand cu ziua in care hotararea de incetare a urmaririi sau de achitare fie ca o exprima expres sau nu in afara cauzei, a devenit definitiva.

Paragraful 3. Ziarele sau periodicele straine
Art. 14 (completat cu decrete-legi/legi: ultima – 1994)

Circulatia, distribuirea sau punerea in vanzare in Franta a ziarelor, periodicelor sau nu, redactate intr-o limba straina, pot fi interzise prin decizia ministrului de interne.

Aceasta interdictie poate, de asemenea, sa fie pronuntata cu privire la ziare si scrieri provenind din strainatate, redactate in limba franceza, tiparite in strainatate sau in Franta.

Atunci cand se realizeaza in cunostinta de cauza, punerea in vanzare, distribuirea sau reproducerea ziarelor si scrierilor interzise, pedeapsa este 1 an de inchisoare si amenda de 30.000 de franci.

Aceleasi pedepse, in situatia reluarii publicarii unui ziar sau scrieri interzise, sub un titlu diferit. Totusi, in acest caz, amenda este de 60.000 de franci. Se procedeaza la confiscarea administrativa a exemplarelor si a cópiilor care reiau publicarea sub un titlu diferit.

Capitolul 3. Despre afisarea, transportul si vanzarea in spatii publice.

Paragraful 1. Despre afisare
Art. 15 (completat cu lege din 1969)

In fiecare comuna, primarul va stabili prin decizie, locurile destinate exclusiv afisarii legilor si a altor acte ale autoritatii publice. Se interzice afisarea in aceste locuri, a anunturilor particularilor.

Afisele actelor emanate de catre autoritati vor fi tiparite numai pe hartie alba. Totusi, este permisa folosirea hartiei albe cand se folosesc caractere sau ilustratii colorate, si cand orice confuzie, fie in text, fie in prezentarea materiala cu afisele administrative, este imposibila.

Orice contraventie fata de dispozitiile prezentului articol se va pedepsi cf. articolului 2.

Art. 16.
Profesiunile de credinta, circularele si afisele electorale vor putea fi afisate, mai putin in locurile mentionate in articolul precedent, pe toate edificiile publice, altele decat cele consacrate cultelor si, in special, in proximitatea salilor de votare.

Art. 17 (completat cu decrete: ultimul – 1994)
Cei care inlatura, rup, acopera sau altereaza printr-un procedeu oarecare, incat le acopera sau le fac de necitit afisele puse din ordinul Administratiei, in locurile rezervate acestora, vor fi pedepsiti cu amenda prevazuta pentru contraventiile clasei a 2-a.

Daca fapta a fost comisa de catre un functionar sau un reprezentant al autoritatii publice, pedeapsa va fi amenda prevazuta pentru contraventiile clasei a 4-a.

Vor fi pedepsiti cu amenda prevazuta pentru contraventiile clasei a 2-a, aceia care au inlaturat, rupt, acoperit sau alterat prin orice procedeu, astfel incat sa le deformeze sau sa le faca de necitit, afisele electorale emanand de la simpli particulari, lipite in alte locuri decat pe proprietatile acelora care au comis aceasta rupere sau alterare.

Pedeapsa este amenda prevazuta pentru contraventiile clasei a 4-a, daca fapta a fost comisa de catre un functionar sau reprezentant al autoritatii publice, cu conditia ca afisele sa nu fie puse in locurile rezervate cf. articolului 15.

Paragraful 2. Transportarea si vanzarea in spatiul public

Art. 18.
Oricine doreste sa exercite profesiunea de transportator sau distribuitor in spatiul public sau in orice alt loc public sau privat, de carti, scrieri, brosuri, ziare, desene, gravuri, litografii si fotografii, este obligat sa inainteze o declaratie la prefectura departamentului in care domiciliaza.

Cu toate acestea, cu privire la ziare sau periodice, declaratia poate fi depusa fie la primaria localitatii in care trebuie sa se realizeze distribuirea, fie la subprefectura. in acest din urma caz, declaratia este valabila pentru toate localitatile arondismentului.

Art. 19
Declaratia va contine numele, prenumele, profesia, domiciliul, varsta si locul nasterii celui care declara.

Celui care declara, i se va elibera pe loc, gratuit, un numar de inregistrare a declaratiei.

Art. 20.
Distribuirea si transportarea accidentale nu sunt supuse nici unei declaratii.

Art. 21. (completat cu decrete: ultimul – 1994)
Exercitarea profesiunii de transportator sau distribuitor in absenta declaratiei prealabile, neadevarurile din declaratie, neprezentarea la cerere a numarului de inregistrare constituie contraventii.

Vinovatii sun pedepsiti cu amenda prevazuta pentru contraventiile clasei a 3-a.

Art. 22.
Transportatorii si distribuitorii pot fi judecati conform dreptului comun daca au transportat sau distribuit in cunostinta de cauza carti, scrieri, brosuri, ziare, desene, gravuri, litografii si fotografii cu caracter delictual, pe langa cazurile prevazute la art. 42.

Capitolul 4. Crime si delicte comise prin presa sau prin orice alt mijloc de publicare

Paragraful 1. Provocarea la crime si delicte

Art. 23 (completat cu legi: ultima – 1985)
Vor fi pedepsiti in calitate de complici la o actiune calificata drept crima sau delict, aceia care, fie prin discursuri, scandari sau amenintari pronuntate in locuri sau adunari publice, fie prin scris, tiparituri, desene, gravuri, picturi, embleme, imagini sau orice alt suport al scrisului, vorbirii sau imaginii, vandute sau distribuite sau puse in vanzare sau expuse in locuri sau in adunari publice, fie prin panouri sau afise expuse vederii publice, fie prin orice alt mijloc de comunicare audiovizuala, au provocat direct autorul sau autorii sa comita actiunea numita, daca provocarea a fost urmata de efect.

Aceasta dispozitie se va aplica in egala masura, cand provocarea a fost urmata doar de tentativa crimei prevazute la art. 2 CP.

Art. 24 (completat cu ordonanta/decret/legi: ultima – 1994)
Vor fi pedepsiti cu 5 ani de inchisoare si cu amenda de 300.000 de franci aceia care prin una din modalitatile enuntate in articolul precedent, au provocat direct, in cazul in care aceasta provocare nu a fost urmata de efect, una din infractiunile urmatoare:

1. Atentatul voluntar la viata, la integritatea persoanei si agresiunile sexuale definite de Cartea a II-a a CP;Furturile, extorcarile si distrugerile degradarile si deteriorarile voluntare periculoase pentru persoane, definite in Cartea a III-a a CP;

2. Cei care, prin aceleasi mijloace, au provocat direct una din crimele si delictele cu atingere la interesele fundamentale ale natiunii, prevazute de titlul I din Cartea a IV-a a CP, vor fi pedepsiti cu aceleasi sanctiuni.

3. Vor primi aceeasi pedeapsa aceia care, prin una din modalitatile enuntate in art. 23, au facut apologia crimelor vizate in primul alineat, a crimelor de razboi, a crimelor impotriva umanitatii sau a crimelor si delictelor de colaborare cu inamicul.

4. Vor fi pedepsiti cu pedepsele prevazute in alineatul 1, aceia care, prin aceleasi mijloace, au provocat direct la actele de terorism prevazute de titlul II din Cartea a IV-a a CP, sau care au facut apologia lor.

5. Orice scandari sau cantece de revolta la adresa autoritatii stabilite, pronuntate in locurile sau adunarile publice, se vor pedepsi cu amenda prevazuta pentru contraventiile clasei a 4-a.

6. Aceia care, printr-unul din mijloacele enuntate la art. 23, au provocat la discriminare, la ura sau la violenta fata de o persoana sau grup de persoane pe considerentele originii lor sau ale apartenentei sau non-apartenentei la o etnie, natiune, rasa sau religie determinate, vor fi pedepsiti cu 1 an de inchisoare si cu o amenda de 300.000 de franci sau cu una din aceste pedepse.

In cazul condamnarii pentru una din faptele prevazute la alineatul precedent, tribunalul va putea, in plus, sa ordone:

1. Cu exceptia situatiilor in care responsabilitatea autorului infractiunii se incadreaza la articolul 42 la primul alineat al art. 43 al prezentei legi, sau la primele trei alineate ale art. 93-3 din legea nr. 82-652 din 29 iulie 1982 cu privire la comunicarea audiovizuala, privarea de drepturile enumerate la alineatele 2 si 3 ale art. 131-26 CP, pentru o durata de 5 ani sau mai multi;

2. Afisarea sau publicarea deciziei pronuntate in conditiile prevazute de art. 131-35 CP. Articolul 24 bis (completat cu legi: ultima – 1994). Vor fi sanctionati cu pedepsele prevazute la alineatul 6 al art. 24, aceia care au contestat, printr-unul din mijloacele enuntate la art. 23, existenta uneia sau mai multor crime impotriva umanitatii, asa cum au fost ele definite de art, 6 din statutul tribunalului militar international anexat la Acordul de la Londra din 8 august 1945, si care au fost comise fie de catre membrii unei organizatii declarate criminale in aplicarea art. 9 din numitul statut, fie printr-o persoana recunoscuta ca fiind vinovata de asemenea crime de catre o jurisdictie franceza sau internationala.

In plus, tribunalul va putea ordona:
1. Afisarea sau publicarea deciziei pronuntate in conditiile prevazute de art. 131-35 CP.

Paragraful 2. Delicte impotriva functiei publice

Art. 26 (completat cu ordonanta/legi: ultima – 2000).
Ofensa adusa Presedintelui Republicii printr-unul din mijloacele enuntate la art. 23, se pedepseste cu o amenda de 300.000 de franci.

Pedeapsa prevazuta in alineatul precedent se aplica si ofensei aduse persoanei care exercita toate sau o parte din prerogativele Presedintelui Republicii.

Art. 27 (completat cu ordonanta/legi: ultima – 2000)
Publicarea, difuzarea sau reproducerea prin orice mijloc, a stirilor false, a informatiilor fabricate, falsificate sau mincinos atribuite unor terti, cand, comise cu rea credinta, ar putea tulbura pacea publica sau au tulburat-o, se pedepsesc cu amenda de 300.000 de franci.

Acelasi fapte se pedepsesc cu amenda de 900.000 de franci, cand publicarea, difuzarea sau reproducerea facute cu rea credinta sunt de natura sa pericliteze disciplina sau moralul armatelor, sau sa impiedice efortul de razboi al natiunii.

Paragraful 3. Delicte impotriva persoanei

Art. 29.
Orice alegatie sau imputare a unui fapt care fac atingere la onoarea sau la respectarea persoanei sau a corpului caruia ii este imputat faptul, este o defaimare. Publicarea directa sau reprodusa a acestei alegatii sau imputari este pasibila de pedeapsa, chiar daca se face in forma dubitativa sau daca se vizeaza o persoana sau un corp fara ca acestea sa fie numite, dar a caror identificare este posibila datorita termenilor folositi sau a scandarilor, amenintarilor scrise sau tiparite, a pancardelor sau afiselor incriminate. Orice exprimare insultatoare, termeni dispretuitori sau invective care nu contin imputarea vreunui fapt, este o injurie.

Art. 30 (completat cu ordonante/legi: ultima – 2000)
Defaimarea comisa prin una din modalitatile enuntate la art. 23 inpotriva completelor de judecata, a tribunalelor, a armatelor terestre, maritime sau aeriene, a corpurilor constituite si a administratiilor publice, se va pedepsi cu o amenda de 300.000 de franci.

Art. 31.
Se va aplica aceeasi pedeapsa pentru defaimarea comisa cu aceleasi mijloace, datorita functiilor sau calitatilor, impotriva unuia sau mai multor membri ai unei Camere sau ai celeilalte, impotriva unui functionar public, a unui depozitar sau a unui agent al autoritatii publice, a unui ministru al unuia din cultele salarizate de catre Stat, a unui cetatean insarcinat cu un serviciu sau mandat public temporar sau permanent, a unui jurat sau a unui martor, din cauza depozitiei sale. Defaimarea impotriva acestor persoane, vizand viata lor privata, face obiectul art. 32 de mai jos.

Art. 32 (completat cu decrete-lege/ordonante/legi: ultima – 2000)

Defaiamrea comisa impotriva unui particular printr-una din modalitatile enuntate la art. 23, se va pedepsi cu o amenda de 80.000 de franci.

Defaimarea comisa prin aceleasi mijloace, impotriva unei persoane sau a unui grup de persoane pe motivul originii lor sau a apartenentei sau a non-apartenentei la o etnie, la o natiune, la o rasa sau la o religie se va pedepsi cu 1 an de inchisoare si cu o amenda de 300.000 de franci sau doar cu una din aceste doua pedepse.

In cazul condamnarii pentru una din faptele prevazute la alineatul precedent, tribunalul va putea, in plus, dispune:

Afisarea sau difuzarea sentintei pronuntate in conditiile prevazute la art. 131-35 CP.

Art. 33 (completat cu decrete-lege/ordonante/legi: ultima – 2000)
Injuria comisa prin aceleasi mijloace impotriva corpurilor sau a persoanelor desemnate de art. 30 si 31 ale prezentei legi, se va pedepsi cu o amenda de 80.000 de franci.

Injuria comisa in acelasi mod impotriva particularilor, daca nu a fost precedata de provocari, se va pedepsi cu o amenda de 80.000 de franci.

Se va pedepsi cu 6 luni de inchisoare si cu 150.000 de franci amenda, injuria comisa, in conditiile prevazute la alineatul precedent, impotriva unei persoane sau a unui grup de persoane, datorita originii lor sau a apartenentei sau a non-apartenentei la o etnie, natiune, rasa sau religie.

In cazul condamnarii pentru una din faptele prevazute la alienatul precedent, tribunalul va putea, in plus, dispune:

1. Afisarea sau difuzarea sentintei pronuntate, in conditiile prevazute la art. 131-35 CP.

Art. 34 (completat cu legea din 1919).
Articolele 29, 39 si 31 nu se vor aplica in cazul defaimarii sau injuriei impotriva memoriei mortilor, decat in cazul in care autorii acestor defaimari sau injurii au avut intentia sa faca atingere la onoarea sau la respectarea mostenitorilor, sotului/sotiei sau a legatarilor universali in viata.

Fie ca autorii defaimarilor sau injuriilor au avut sau nu intentia de a face atingere la onoarea sau la respectarea mostenitorilor, sotului/sotiei sau a legatarilor universali in viata, acestia vor putea uza, in cele doua cazuri, de dreptul de raspuns prevazut la art. 13.

Art. 35 (completat cu ordonanta/legi: ultima – 1998).
Adevarul faptului defaimator, dar numai cand este relativ la functii, va putea fi stabilit prin caile ordinare, in cazul imputarilor la adresa corpurilor constituite, a armatelor terestre, maritime si aeriene, a administratiilor publice si impotriva tuturor persoanelor enumerate la art. 31.

Adevarul imputarilor defaimatoare si injurioase va putea, de asemenea, sa fie stabilit,impotriva directorilor sau a administratorilor oricarei intreprinderi industriale, comerciale sau financiare, care fac apel la banca sau la credit.

Adevarul faptelor defaimatoare poate fi mereu dovedit, cu urmatoarele exceptii:

(a) Cand imputarea se refera la viata privata a persoanei;
(b) Cand imputarea se refera la fapte mai vechi de 10 ani;
(c) Cand imputarea se refera la un fapt care constituie o infractiune amnistiata sau prescrisa sau care a condus la o condamnare care a fost stearsa cu ocazia reabilitarii sau a revizuirii.

Alineatele (a) si (b) nu se aplica atunci cand faptele sunt prevazute si condamnate de art. 222-23 pana la 222-32 si 227-22 pana la 227-27 CP si au fost comise impotriva unui minor.

In cazurile prevazute la cele doua paragrafe precedente, proba contrara este de la sine inteleasa. Daca proba faptului defaimator este produsa, acuzatul va fi scos din cauza.

In orice alta circumstanta si impotriva oricarei persoane necalificate, atunci cand faptul imputat face obiectul urmaririi declansate la cererea ministerului public sau de o plangere din partea acuzatului, in timpul instructiei care va trebui sa aiba loc, urmarirea se va suspenda, precum si judecarea delictului de defaimare.

Art. 35 bis (completat cu ordonanta – 1944).
Orice reproducere a unei imputari care a fost judecata drept defaimatoare, va fi considerata de rea credinta, cu exceptia dovedirii contrariului de catre autor.

Art. 35 tert (completat cu lege – 2000).
I. Cand se realizeaza fara acordul celui interesat, difuzarea, prin orice mijloace si pe orice suport, a imaginii unei persoane identificate sau identificabile judecate intr-o procedura penala, dar care nu a facut obiectul unei condamnari, lasand insa sa se inteleaga acest lucru, fie ca aceasta persoana este incatusata sau in boxa, chiar daca este arestata preventiv, se pedepseste cu amenda de 100.000 de franci.

II. Aceeasi pedeapsa, pentru urmatoarele fapte:
– fapta de a realiza, public sau comenta un sondaj de opinie, sau orice alta expertiza in legatura cu vinovatia unei persoane acuzate, cu ocazia unei proceduri juridice sau in legatura cu pedeapsa care este posibil sa fie pronuntata impotriva sa;
– fapta de a publica indicatii care permit accesul la sondajele de opinie sau expertizele enuntate in alineatul precedent.

Art. 35 quater (completat cu lege – 2000).
Difuzarea prin orice mijloc si orice suport, a reproducerii circumstantelor unei crime sau ale unui delict, cand aceasta circumstanta aduce grav atingere la demnitatea unei victime, difuzare realizata fara acordul acesteia, se pedepseste cu amenda de 100.000 de franci.

Paragraful 4. Delicte impotriva sefilor de state si a diplomatilor straini

Art. 36 (completat cu decret-lege/ordonanta/legi: ultima – 2000).
Ofensa comisa public la adresa sefilor statelor straine, a sefilor guvernelor straine si a ministrilor de externe ai unui guvern strain se pedepseste cu amenda de 300.000 de franci.

Art. 37 (completat cu ordonanta/legi: ultima – 2000).
Ultrajul comis public la adresa ambasadorilor si ministrilor plenipotentiari, a trimisilor, insarcinatilor cu afaceri sau a altor membri ai corpului diplomatic acreditati pe langa guvernul Republicii, se pedepseste cu amenda de 300.000 de franci.

Paragraful 5. Publicatii interzise, imunitati ale apararii

Art. 38 (completat cu decret-lege/ordonanta/legi: ultima – 2000).
Este interzisa publicarea actelor de acuzare si a oricarui alt act de procedura penala sau corectionala, inainte ca ele sa fie pronuntate in sedinta publica, pedeapsa fiind amenda prevazuta la contraventiile din clasa a 4-a.

Fara a prejudicia dispozitiile art. 15 CP, se interzice si se sanctioneaza cu aceeasi pedeapsa, publicarea informatiilor cu privire la lucrarile si deliberarile consiliului superior al magistraturii. Vor putea fi insa publicate informatiile comunicate de catre presedintele sau vicepresedintele numitului consiliu.

Art. 38 tert (completat cu legi: ultima – 2000).
Odata cu deschiderea sedintei jurisdictiilor administrative sau judiciare, folosirea oricarui aparat de inregistrare sau de transmitere a cuvantului sau a imaginii este interzisa. Presedintele procedeaza la confiscarea oricarui aparat si suport al cuvantului sau imaginii folosit, daca s-a incalcat aceasta interdictie.

Cu toate acestea, la cererea formulata in fata audientei, presedintele poate permite luarea de imagini, cand dezbaterile nu au inceput, si cu conditia ca partile sau reprezentantii lor si ministerul public sa fie de acord.

Orice infractiune fata de dispozitiile prezentului articol se pedepseste cu amenda de 30.000 de franci. in plus, tribunalul va putea dispune confiscarea materialului care a servit la infaptuirea infractiunii si a suportului cuvantului sau imaginii utilizat.

Se interzice si se pedepseste la fel, cesionarea sau publicarea in orice mod si prin orice mijloc, a oricarei inregistrari sau document obtinut prin incalcarea dispozitiilor prezentului articol.

Art. 39 (completat cu ordonanta/legi: ultima – 1994).
Este interzis sa se transmita procesele de defaimare in cazurile prevazute la paragrafele (a), (b) si (c) ale art. 35 al prezentei legi.

Este, de asemenea, interzis sa se transmita dezbaterile si sa se publice piese de procedura privind chestiunile de filiatie, actiunile cu scop de subsidii, procesele de divort, separarea corpurilor si nulitatea casatoriei, procesele in legatura cu avortul. Aceasta interdictie nu se aplica dispozitivului sentintelor, acesta putand fi publicat.

Dispozitiile precedente nu se aplica publicatiilor tehnice, cu conditia sa se respecte anonimatul partilor.

Se interzice, de asemenea, sa se transmita deliberarile interne, fie ale juratilor, fie ale completelor de judecata si ale tribunalelor.

Orice infractiune fata de aceste dispozitii se pedepseste cu amenda de 90.000 de franci.

Art. 39 bis (completat cu legi: ultima – 2000).
* Se pedepseste cu amenda de 100.000 de franci faptul de a difuza, in orice mod, informatiile cu privire la identitatea sau care permit identificarea:
– unui minor care si-a parasit parintii, tutorele, persoana sau institutia insarcinata sa-l ingrijeasca sau careia ii este incredintat;
– a unui minor abandonat in conditiile mentionate la art. 227-1 si 227-2 CP;
– a unui minor care s-a sinucis;
– a unui minor, victima a unei infractiuni.

Dispozitiile acestui articol nu se aplica atunci cand publicarea se realizeaza la cererea persoanelor care ingrijesc mniorul sau a autoritatilor administrative sau judiciare.

Art. 39 quater (completat cu legi: ultima – 1994).
Este interzis ca la mai putin de 30 de ani dupa moartea celui infiat, sa se publice prin carte, presa, radio, cinema sau in orice mod, o informatie cu privire la filiatia de origine a unei persoane care a facut obiectul unei adoptii depline.

Infractiunile fata de dispozitia precedenta se pedepsesc cu amenda de 40.000 de franci; in cazul recidivei, se poate pronunta inchisoare de 2 ani.

Art. 39 quinquis (completat cu legi: ultima – 2000).

Faptul de a difuza, prin orice mijloc si pe orice suport, informatii privind identitatea victimei unei agresiuni sau a unei atingeri sexuale sau imaginea acestei victime, cand ea poate fi identificata, se pedepseste cu amenda de 100.000 de franci.

Dispozitiile prezentului articol nu se aplica atunci cand victima si-a dat acordul in scris.

Art. 39 sexies (completat cu lege – 1995).
Faptul de a revela, prin orice mijloc de exprimare, identitatea functionarilor politiei nationale, a militarilor jandarmeriei nationale sau a agentilor vamilor apartinand serviciilor sau unitatilor desemnate prin ordin al ministrului de resort si a caror misiune cere, din ratiuni de securitate, respectarea anonimatului, se pedepseste cu amenda de 100.000 de franci.

Art. 40 (completat cu ordonanta/legi: ultima – 1994).
Se interzice sa se deschida sau sa se anunte public subscriptii care au drept scop sa acopere amenzi, cheltuieli si daune pronuntate prin sentinte judiciare in materie penala sau corectionala. Pedeapsa – 6 luni de inchisoare si amenda de 300.000 de franci sau una din aceste doua pedepse.

Articolul 41 (completat cu legi: ultima – 1928).
Nu se deschide nici o actiune judiciara in legatura cu discursurile pronuntate in Adunarea Nationala sau in Senat, precum si in legatura cu rapoartele sau cu orice alt text tiparit din ordinul uneia din aceste doua adunari.

Nu se deschide nici o actiune judiciara in legatura cu transmiterea sedintelor publice ale adunarilor vizate la alineatul de mai sus, realizata cu buna credinta in ziare.

Nu se deschide nici o actiune judiciara de defaimare, injurie sau ultraj, nici in legatura cu transmiterea fidela, realizata cu buna credinta, a dezbaterilor judiciare, nici a discursurilor pronuntate sau a inscrisurilor realizate in fata tribunalelor.

Cu toate acestea, judecatorii cauzei, judecand pe fond, pot ordona suprimarea discursurilor injurioase, care ultragiaza sau defaimeaza, si sa le considere ca apartinand daunelor.

De asemenea, pot conduce la deschiderea actiunilor judiciare, faptele defaimatoare straine cauzei, fie a actiunii publice, fie a actiunii civile a partilor, atunci cand aceste actiuni le-au fost stinse de catre tribunale si, in toate cazurile, a actiunilor tertilor.

Art. 41 (completat cu lege – 1985).
Pentru aplicarea dispozitiilor paragrafelor 4 si 5 ale prezentului capitol, comunicarea audiovizuala este considerata un mod de publicare.

Capitolul 5. Actiuni si pedepse.
Paragraful 1. Persoanele responsabile de crime si delicte comise prin presa

Art. 42 (completat cu ordonanta/lege: ultima – 1952).
Sunt pasibili de pedepse care constituie reprimarea crimelor si delictelor prin presa, in calitate de autori principali, in ordinea de mai jos, urmatorii:

1. Directorii publicatiilor sau editorii, oricare ar fi profesia si denumirea functiei lor si, in cazurile prevazute la alineatul 2 al art. 6, co-directorii publicatiei;
2. in lipsa lor, autorii;
3. in lipsa autorilor, tipografii;
4. in lipsa tipografilor, vanzatorii, distribuitorii si cei care afiseaza.

In cazurile prevazute la alienatul 2, art. 6, responsabilitatea subsidiara a persoanelor vizate la paragrafele 2, 3 si 4 din prezentul articol, actioneaza ca si cum nu ar exista un director al publicatiei, atunci cand, contrar prevederilor prezentei legi, nu a fost desemnat un co-director al publicatiei.

Art. 43 (completat cu ordonanta/lege: ultima – 1952).
Atunci cand directorii sau co-directorii publicatiei sau editorii sunt in cauza, autorii vor fi judecati in calitate de complici.

Vor fi judecati insa la fel, si in toate cazurile, persoanele carora li se pot aplica prevederile art. 60 CP. Acest articol nu se va putea aplica tipografilor pentru fapte care tin de tiparire, decat in cazul si in conditiile prevazute de art. 107 CP, in legatura cu mobilizarile sau, in lipsa co-directorului publicatiei, in cazurile prevazute la alineatul 2, art. 6.

Cu toate acestea, tipografii vor putea fi judecati in calitate de complici, daca iresponsabilitatea penala a directorului si a co-directorului publicatiei a fost pronuntata de catre tribunal. in acest caz, actiunile judiciare sunt angajate in termen de 3 luni de la comiterea delictului sau, cel mai tarziu, in termen de 3 luni de la constatarea judiciara a iresponsabilitatii directorului sau co-directorului publicatiei.

Art. 44 (completat cu lege – 1952).
Proprietarii ziarelor sau periodicelor sunt responsabili de condamnarile pecuniare pronuntate in favoarea tertilor impotriva persoanelor desemnate in cele doua articole precedente, cf. dispozitiilor art. 1382, 1383, 1384 din Codul Civil.

In cazurile prevazute la alineatul 2, art. 6, acoperirea amenzilor si a daunelor va putea fi evidentiata in activele intreprinderii.

Art. 45 (completat cu legi: ultima – 1936).
Infractiunile fata de legile presei sunt inaintate tribunalelor corectionale, cu aceste exceptii:
(a) in cazurile prevazute de art. 23, in caz de crima;
(b) Cand este vorba de simple contraventii.

Art. 46.
Actiunea civila care decurge din delictele de defaimare prevazute si pedepsite de art. 30 si 31, nu va putea fi declansata separat de actiunea publica, cu exceptia decesului autorului faptei incriminate.

Paragraful 2. Procedura

Art. 47 (completat cu ordonanta – 1945)
Urmarirea delictelor si a contraventiilor comise prin presa sau prin orice alt mijloc de publicare se va face din oficiu si la cererea ministerului public, cu modificarile de mai jos.

Art. 48 (completat cu ordonanta/legi: ultima – 2000).
1. in cazul injuriei sau a defaimarii, de resortul curtilor, tribunalelor si a altor corpuri indicate la art. 30, urmarirea se va declansa numai in urma unei deliberari in adunarea generala, in urma sesizarii de catre seful corpului sau a ministerului de resort;

1. bis. in cazul injuriei si defaimarii fata de un membru al guvernului, urmarirea se va declansa la cererea ministrului justitiei;

2. in cazul injuriei sau al defaimarii unuia sau mai multor membri ai uneia sau a celeilalte Camere, urmarirea se va declansa in urma plangerii persoanei sau a persoanelor interesate;

3. in cazul injuriei sau al defaimarii functionarului public, a depozitarilor sau a agentiilor de autoritate publica, altele decat ministerele, si a cetatenilor insarcinati cu un mandat public, urmarirea se va declansa, fie in urma depunerii plangerii, fie din oficiu, pe baza plangerii ministrului de resort;

4. in cazul defaimarii unui jurat sau martor, delict prevazut de art. 31, urmarirea se va declansa numai in urma plangerii juratului sau a martorului care se pretinde calomniat;

5. in cazul ofensei la adresa sefilor de state sau de ultraj la adresa diplomatilor straini, urmarirea se va declansa pe baza cererii acestora adresata ministrului de externe, si a cererii acestuia, adresata ministrului justitiei;

6. in cazul ofensei la adresa particularilor, prevazuta la art. 32, si in cazul injuriei, prevazuta la art. 33, paragraful 2, urmarirea se va declansa in urma plangerii persoanei calomniate sau injuriate. Cu toate acestea, urmarirea va putea fi exercitata din oficiu de catre ministerul public, cand defaimarea sau injuria a fost comisa fata de o persoana sau fata de un grup de persoane, pe motivul originii lor sau a apartenentei sau a ne-apartenentei lor la o etnie, natiune, rasa sau religie;

7. in cazul difuzarii imaginii unei persoane incatusate sau care se afla in boxa, prevazuta de art. 35 tert, urmarirea se va declansa in urma plangerii persoanei interesate;

8. in cazul atingerii demnitatii victimei, prevazuta la art. 35 quater, urmarirea se va declansa in urma plangerii victimei.

In plus, in cazurile prevazute la 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 de mai sus, precum si in cazurile prevazute la art. 13 si 39 quinquis ale prezentei legi, urmarirea se va putea declansa la cererea partii lezate.

Art. 49 (completat cu ordonanta – 1945).
In toate cazurile de urmarire corectionala sau doar de contraventii, retragerea plangerii de catre partea vatamata suspenda urmarirea.

Art. 50 (completat ordonanta – 1945).
Daca ministerul public primeste o informatie conform careia se cere declansarea procedurii judiciare, este obligat ca in rechizitoriu sa articuleze si sa califice provocarile, ultrajele, defaimarile si injuriile care constituie motivele intentarii actiunii judiciare, indicand textele de lege a caror aplicare este ceruta, altminteri, rechizitoriul numitei urmariri este lovit de nulitate.

Art. 51 (completat cu ordonanta – 1945).
Imediat dupa pronuntarea rechizitoriului, judecatorul de instructie va putea, dar numai in cazul absentei depozitului prescris de art. 3 si 10 de mai sus, sa ordone ridicarea a 4 exemplare ale scrierii, ziarului sau desenului incriminat.

Cu toate acestea, in cazurile prevazute la art. 24 (paragrafele 1 si 3), 25, 36 si 37 ale prezentei legi, ridicarea scrierilor sau tipariturilor, a pancardelor sau afiselor se va face cf. regulilor edictate de codul de procedura penala.

Art. 52 (completat cu ordonanta/lege: ultima – 1993)
Daca persoana cercetata are domiciliul in Franta, ea nu va putea fi arestata preventiv, decat in cazurile prevazute la art. 23, 24 (paragrafele 1 si 3), 25, 27, 36 si 37 de mai sus.

Art. 53 (completat cu ordonanta – 1945)
Citatia va preciza si va califica faptul incriminat, va indica textul de lege aplicabil in urmarirea judiciara.

Daca citatia se face la cererea partii vatamate, ea va contine alegerea domiciliului in orasul in care isi are sediul jurisdictia sesizata si va fi notificata atat acuzatului, cat si ministerului public.

Toate aceste formalitati vor fi indeplinite, altminteri, urmarirea judiciara este lovita de nulitate.

Art. 54 (completat cu ordonanta – 1945)
Intervalul de timp dintre citatie si prezentare va fi de 20 de zile + 1 zi pe 50.000 de metri distanta.
Cu toate acestea, in cazul defaimarii sau a injuriei in perioada electorala, impotriva unui candidat, acest interval se va reduce la 24 de ore + intervalul de distanta, iar dispozitiile art. 55 si 56 nu se vor aplica.

Art. 55 (completat cu ordonanta – 1945)
Cand acuzatul va dori sa i se admita proba veritatii faptelor defaimatoare, cf. dispozitiilor art. 35 din prezenta lege, va trebui, in termen de 10 zile dupa primirea citatiei, sa notifice ministerului public sau partii vatamate la domiciliul ales de aceasta, ca se afla in cautarea unora sau altora din elementele de mai jos:

1. Faptele articulate si calificate in citatie, al caror adevar intelege sa-l dovedeasca;
2. Copia pieselor;
3. Numele, profesiile si domiciliile martorilor prin care intelege sa probeze.
 Aceasta notificare va contine indicarea domiciliului tribunalului corectional, altminteri, i se retrage dreptul de a proba.

Art. 56 (completat cu ordonanta – 1945)
In urmatoarele 5 zile, in orice caz, mai putin de 3 zile inaintea audierii, partea vatamata sau ministerul public, dupa caz, are obligatia sa transmita acuzatului, la domiciliul ales de acesta, copiile pieselor aflate la dosar, numele, profesiile si domiciliile martorilor prin care intelege sa probeze contrariul, altminteri este decazuta din dreptul sau.

Art. 57 (completat cu ordonanta – 1945)
Tribunalul corectional este obligat sa judece pe fond in termen de maximum 1 luna de la data primei audieri.

In cazul prevazut la alineatul 2, art. 54, cauza nu va putea fi amanata dincolo de ziua fixata pentru scrutin.

Articolul 58 (completat cu ordonanta/lege: ultima – 1981).

Dreptul de a se dota cu probe in casatie apartine acuzatului si partii civile in ce priveste dispozitiile relative la interesele sale civile. Acuzatul va fi scutit sa se constituie in parte procesuala.

Partea civila poate uza de beneficiul art. 585 din Codul de procedura penala, fara serviciile unui avocat la Curtea de Casatie.

Art. 59 (completat cu ordonanta – 1945)
Aceasta completare de probe va trebui realizata in termen de 3 zile, la registratura curtii sau a tribunalului care a pronuntat sentinta. in urmatoarele 24 de ore, dosarul va fi trimis la Curtea de Casatie, care va judeca in regim de urgenta, in decurs de 10 zile de la primirea dosarului.

Apelul impotriva sentintei sau a completarii cu noi probe impotriva sentintelor curtilor de apel care s-au pronuntat, precum si a exceptiilor, altele decat exceptia de incompetenta, se va inainta, altminteri este lovit de nulitate, numai dupa judecarea sau dupa sentinta definitiva, si in acelasi timp cu apelul sau cu strangerea de noi probe impotriva numitei judecati sau sentinte.

Toate exceptiile de incompetenta trebuie sa fie formulate inaintea oricarei deschideri a dezbaterii pe fond. Altminteri, ele vor fi judecate pe fond si vor fi supuse unei singure sentinte.

Art. 60 (completat cu ordonanta – 1945)
Cu exceptia dispozitiilor art. 50, 51 si 52 de mai sus, urmarirea delictelor se va desfasura conform dreptului comun.

Paragraful 3. Pedepse suplimentare, recidiva, circusmtante atenuante, prescriere

Art. 61 (completat – ordonanta 1945)
Daca exista condamnare, sentinta va putea, in cazurile prevazute la art. 24 (paragrafele 1 si 3), 25, 36 si 37, pronunta confiscarea scrierilor sau a tipariturilor, panourilor sau afiselor ridicate si, in toate cazurile, sa ordone ridicarea si eliminarea sau distrugerea tuturor exemplarelor aflate in vanzare, distribuite sau expuse privirii publicului. Cu toate acestea, suprimarea sau distrugerea se vor putea aplica numai anumitor parti ale exemplarelor ridicate.

Articolul 62 (completat cu ordonanta – 1945)
In cazul condamnarii pronuntate, in aplicarea art. 23, 24 (alineatele 1 si 2), 25 si 27, va putea fi pronuntata suspendarea ziarului sau a periodicului, prin aceeasi hotarare a justitiei, pe o durata care nu va depasi 3 luni. Aceasta suspendare nu va avea efect asupra contractelor de munca ce-l obliga pe beneficiar, acesta fiind obligat sa suporte toate obligatiile contractuale sau legale care decurg.

Articolul 63 (completat cu lege – 1972).
Agravarea pedepselor in caz de recidiva se va aplica doar infractiunilor prevazute la art. 24 (alienatul 5), si 33 (alineatul 3) din prezenta lege.

In cazul cumularii mai multor crime sau delicte prevazute in prezenta lege, pedepsele nu se vor cumula si se va pronunta cea mai mare pedeapsa.

Art. 64 (completat cu legi: ultima – 2000)
Cand au fost ordonate in regim de urgenta masuri care limiteaza prin orice mijloc difuzarea informatiei, primul presedinte al curtii de apel statuind in regim de urgenta poate, in caz special, sa suspende executarea provizorie a deciziei, daca aceasta decizie risca sa atraga consecinte manifest excesive.

Art. 65 (completat cu lege – 1993)
Actiunea publica si actiunea civila care decurg din crimele, delictele si contraventiile prevazute in prezenta lege se vor prescrie dupa 3 luni, incepand cu data cand au fost comise sau cu ziua ultimului act de instructie sau de urmarire, daca acestea s-au facut.

Cu toate acestea, inaintea declansarii urmaririi, numai rechizitiile in scopul anchetei vor fi scutite de prescriere. Aceste rechizitii vor trebui, altminteri sunt lovite de nulitate, sa articuleze si sa califice provocarile, ultrajele, defaimarile si injuriile datorita carora este ordonata ancheta.

Prescrierile care au inceput in perioada publicarii prezentei legi, si pentru care ar mai fi nevoie, cf. legilor existente, sa se scurga mai mult de 3 luni, se vor desfasura complet.

Art. 68.
Sunt abrogate edictele, legile, decretele, ordonantele, sentintele, reglementarile, declaratiile in general, relative la tipografie, librarie, presa periodica si ne-periodica, transportare, afisaj, vanzarea in spatiul public si la crimele si delictele prevazute in legile referitoare la presa si la celelalte mijloace de publicare, fara sa se poata reactualiza dispozitiile abrogate de catre legile anterioare.

De asemenea, este abrogat paragraful 2 din art. 31 din legea din 10 august 1871, in legatura cu Consiliile Generale, referitor la aprecierea in ziare a discutiilor lor.

(Legea din 29 iulie 1881 care reglementeaza libertatea presei)