Monitorizarea genetică realizată de Fundația Conservation Carpathia în Carpații Meridionali aduce noi informații despre structura și dinamica populației de lupi. În sezonul 2024–2025, pe o suprafață de aproximativ 1.400 km² au fost identificați 24 de lupi – 10 femele și 14 masculi. Datele oferă o imagine mai clară asupra relațiilor dintre indivizi, asupra dinamicii haitelor și a modului în care lupii folosesc teritoriile.
Programul de monitorizare a lupilor, inițiat de Fundația Conservation Carpathia în 2017, se desfășoară în Carpații Meridionali, pe șase fonduri de vânătoare din Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Leaota și teritoriul Parcului Național Piatra Craiului. Monitorizarea se bazează pe metode non-invazive, prin analiza ADN-ului extras din probe biologice colectate din teren, precum urină pe zăpadă, excremente și fire de păr. Analizele permit identificarea indivizilor, estimarea populației, reconstruirea relațiilor de rudenie și aproximarea teritoriilor folosite de diferitele familii și arată cum se organizează și se schimbă populația în timp.
Colectarea datelor are loc în fiecare iarnă. În sezonul 2024–2025, echipele de teren au strâns 259 de probe ADN, ajungând la un total de 1.100 de probe în ultimii șapte ani, un efort de monitorizare unic în această parte a Europei. Tehnicile de colectare și analiză au fost îmbunătățite constant, iar rata de identificare genetică a ajuns la 68,7%, comparabilă cu cea obținută în studii similare din Europa de Vest și America de Nord. La acest rezultat a contribuit și folosirea camerelor cu detecție automată, care transmit imaginile din teren și ajută echipele să afle mai rapid când și pe unde se deplasează lupii, crescând astfel șansele de a găsi probe biologice.
La ultima analiză genetică au fost identificați 24 de lupi (10 femele și 14 masculi). Cele șase familii (haite) cunoscute în zonă din anii precedenți s-au reorganizat, cel puțin temporar, în nouă haite mai mici. Au fost identificați și câțiva indivizi solitari, proveniți atât din haitele cunoscute, cât și din afara ariei de studiu. Acest lucru arată că, în ciuda stabilității sociale reduse, peisajul Carpaților Meridionali este încă suficient de conectat pentru a permite deplasările lungi ale lupilor și schimbul genetic natural între haite. Lupii pot parcurge în medie aproximativ 20 de kilometri pe zi, iar deplasările anuale pot depăși, uneori, 1.000 de kilometri.
Un alt rezultat important al analizelor genetice privește hibridizarea dintre lup și câine. În 2019 a fost documentat un astfel de caz în zona de proiect, însă în analizele recente nu au mai fost identificate cazuri de hibridizare, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru sănătatea genetică a populației de lupi din această zonă.
De ce este important să monitorizăm lupii?
În ultimele decenii, lupul a revenit în numeroase țări din Europa, iar astăzi populații importante se găsesc în state precum Italia, Franța, Germania sau Bulgaria, nu doar în România. Odată cu această revenire, tot mai multe state trebuie să găsească soluții pentru conviețuirea cu această specie, iar lupii, la rândul lor, sunt nevoiți să se adapteze unui peisaj care s-a schimbat semnificativ în perioada în care au lipsit din anumite regiuni.
În acest context, monitorizarea pe termen lung devine esențială pentru a înțelege cum se schimbă populația și pentru a lua decizii informate privind gestionarea speciei.
Datele obținute prin metode credibile, transparente și replicabile pot contribui la construirea încrederii între comunități și actorii implicați. Atunci când există o bază comună de informații, dezbaterile privind gestionarea lupilor se pot muta din zona confruntării către dialog și negociere, necesare pentru dezvoltarea împreună a unor soluții de coexistență.
Stabilitate socială redusă în cadrul haitelor
SPAȚIU PUBLICITAR
Studiul evidențiază și o structură socială complexă și dinamică. În timp ce unele haite își păstrează teritoriile de-a lungul anilor, altele se reorganizează sau se împart în grupuri noi. Specialiștii au observat, de asemenea, schimbări aproape anuale ale perechilor reproducătoare, lucru care nu ar trebui să se întâmple în mod natural la această specie predominant monogamă. Dintre cele nouă familii identificate în ultimul sezon, doar una păstrează aceeași pereche reproducătoare din anii anteriori, în timp ce în celelalte cazuri, unul dintre parteneri a fost înlocuit sau perechea reproducătoare nu a mai fost identificată.
În ceea ce privește densitatea populației de lupi, în iarna 2024–2025 aceasta a fost estimată la aproximativ 1,46 lupi la 100 km², comparativ cu 2,35 în iarna 2019–2020. În același timp, numărul indivizilor identificați a scăzut, iar haitele sunt mai numeroase, dar mai mici. Privite împreună, aceste date pot indica pierderea unor indivizi maturi și experimentați din populație, însă nu se știe încă dacă acest lucru are cauze naturale sau antropice. Specialiștii atrag atenția că sunt necesari cel puțin 10–15 ani de monitorizare pentru a putea stabili o tendință populațională.
Efectele unei astfel de instabilități sunt greu de anticipat. Pierderea indivizilor cu experiență și schimbările frecvente din structura haitelor pot crește riscul interacțiunilor dintre lupi și oameni. Lupii tineri, mai puțin experimentați la vânătoare, precum și haitele aflate în reorganizare pot căuta noi teritorii și surse de hrană mai ușor accesibile. Studii realizate în alte regiuni arată că mortalitatea ridicată în rândul lupilor, inclusiv prin vânătoare sau braconaj, poate destabiliza structura haitelor și poate crește riscul atacurilor asupra animalelor domestice.
Cum se completează analiza genetică și camerele de monitorizare
Cazul masculului numit „Coadă Scurtă” arată concret cât de multe informații pot fi obținute atunci când analiza genetică este completată de imaginile surprinse de camerele de monitorizare. Observat pentru prima dată în 2022 datorită aspectului său distinctiv, marcat de coada sa ruptă, acesta a fost detectat de 29 de ori prin probe ADN și de 20 de ori cu ajutorul camerelor de monitorizare. Prin corelarea acestor date, specialiștii au reușit să îi reconstruiască istoricul familial din zona Râului Târgului – Lacul Râușor, precum și traseul parcurs până în apropierea lacului Pecineagu, în Valea Dâmboviței. Aici, „Coadă Scurtă” formează, din 2022, cea mai longevivă pereche reproducătoare documentată în cadrul studiului.
Familia sa folosește un teritoriu de aproximativ 250 km², care se întinde de la izvoarele Râului Dâmbovița și Valea Bârsei până în apropierea orașului Zărnești, traversând Masivul Piatra Craiului.
Rolul ecologic și social al lupului. Coexistența dintre oameni și lupi.
Lupul acționează ca un adevărat arhitect al peisajului, generând efecte în lanț care influențează ecosisteme întregi. Prin reglarea populațiilor de erbivore precum mistrețul, cerbul și căpriorul, lupul reduce suprapășunatul, ajută regenerarea pădurii și susține diversitatea plantelor și a altor specii. Prin simpla sa prezență, creează și un „peisaj al fricii”, care schimbă comportamentul animalelor pe care le vânează și al altor carnivore. Pentru a evita întâlnirea cu lupii, acestea își modifică deplasările și modul în care folosesc teritoriul, reducând presiunea asupra unor zone sensibile, cum sunt luncile râurilor.
Acest rol se vede și în relația cu alte carnivore. Un studiu recent realizat la nivel european arată că șacalul auriu se extinde mai ușor în zonele în care lupul lipsește. În Carpații Meridionali, în zona noastră de studiu, unde lupul este prezent, șacalul a fost detectat doar accidental, de două ori în opt ani, fără indicii că s-ar fi stabilit în zona de proiect. Aceste observații arată rolul lupului în reglarea relațiilor dintre prădători și în menținerea echilibrului ecosistemului.
Lupul are și un rol necrofag: consumă animale moarte, iar resturile prăzilor sale asigură hrană pentru alte specii, precum corbii, vulpile și nevertebratele, contribuind la circuitul nutrienților în natură.
Conflictele dintre lupi și crescătorii de animale reprezintă o provocare în multe regiuni ale Europei. În Munții Carpați se păstrează însă metode tradiționale de prevenție, precum prezența ciobanilor alături de turme, folosirea câinilor ciobănești din rase locale și adăpostirea animalelor pe timpul nopții în țarcuri protejate cu garduri de lemn sau electrice. În zona de proiect a Fundației Conservation Carpathia au fost înregistrate numai 30 de incidente atribuite lupilor în ultimii șapte ani, în medie trei-patru cazuri pe an. Daunele provocate oilor au fost compensate în natură de către fundație, prin donarea unui număr de oi echivalent cu cel al animalelor ucise de lupi.
Aceste practici tradiționale trebuie duse mai departe și susținute prin măsuri care ajută comunitățile locale să conviețuiască mai bine cu lupii: aplicarea eficientă a sistemului de compensare a pagubelor, sprijinirea creșterii raselor locale de câini ciobănești, o mai bună gestionare a deșeurilor organice și a câinilor fără stăpân, precum și prevenirea și sancționarea braconajului.
Pentru mulți oameni, prezența lupului este un semn al naturii sălbatice și bine conservate și poate deveni parte din identitatea unei regiuni. Chiar dacă observarea directă a lupilor este dificilă, existența lor într-un peisaj arată că acesta păstrează încă ecosisteme funcționale și poate crește atractivitatea zonei pentru turismul de natură. Lupul are și o puternică valoare culturală și simbolică în România, fiind prezent de secole în folclor, mitologie și tradiții și făcând parte dintr-un patrimoniu natural și cultural pe care merită să îl păstrăm pentru generațiile viitoare.
Despre Fundația Conservation Carpathia
Fundația Conservation Carpathia este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa, care contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munții Carpați, în beneficiul biodiversității și a comunităților locale. Din 2009, fundația românească a salvat de la exploatare peste 28.50 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud estul Carpaților Meridionali, achiziționându-le cu scop de conservare, a plantat peste 4,5 milioane de puieți pe 1.991 de hectare afectate de tăieri, a creat o zonă de 79.000 de hectare pe care nu se desfășoară vânătoare sportivă și de trofee.
Fundația contribuie la bunăstarea comunităților din vecinătatea pădurilor protejate prin proiecte sociale, de educație și de dezvoltare de afaceri verzi, iar viziunea pe termen lung este crearea Parcului Național Munții Făgăraș.
Activitatea Fundației Conservation Carpathia este recunoscută la nivel național și internațional, recent organizația primind trofeul BAMBI, cel mai important premiu media din Germania, pentru categoria „Planeta Noastră”. Din 1948, BAMBI premiază personalități și organizații care se remarcă prin activitate și au un impact deosebit.