Publicaţii prestigioase de pamflet şi satiră precum Caţavencii, Kamikaze sau Timesnewroman s-ar putea închide după ce politicienii actualei puteri s-au dovedit infinit mai talentaţi în a face umor. E drept, umorul aleşilor noştri este involuntar şi nu are legătură decât cu slaba conexiune la propriul creier, însă ceea ce livrează către public, produsul finit, este de-a dreptul savuros.
„Cer anticipat scuze pentru greșelile pe care le-am făcut, vă asigur că nu voi face nicio eroare”- a declarat, recent, ministrul Educaţiei Liviu Pop.
Ei bine, cum ai mai putea satiriza un astfel de personaj când, el însuşi, o face atât de bine? Ceea ce vreau să subliniez este că, în România zilelor noastre, chiar nu am mai avea nevoie de publicaţii de umor; e suficient să-i lăsăm pe politicieni să vorbească. Sunt glume ambulante, nu alta! Glume proaste, ce-i drept… Şi a căror tolerare ne costă enorm!