Scrisoare deschisa catre tinerii liberali

Atunci cand mi-am anuntat candidatura la presedintia Organizatiei de Tineret a PNL Pitesti, in mod aproape automat si natural am inceput sa creionez proiectele cu care astazi as fi vrut sa vin in fata voastra. Idei mai vechi si nepuse in practica, idei noi, masuri prin care organizatia noastra de tineret sa iasa din amortire si sa devina ceea ce ar fi trebuit sa fie defapt: o pepiniera a viitorilor lideri ai partidului, o voce unitara a modului in care tinerii liberali inteleg si stiu sa faca politica partidului, alaturi de seniori. Aceste proiecte, insa, am ales sa le pun bine, in sertar, pentru a vi le prezenta in circumstante, poate, mai fericite, mai… prietenoase.

In aceasta luna in care m-am pregatit si eu pentru candidatura, mi-am dat seama ca urmeaza sa ma adresez nu colegilor mei din TNL Pitesti, ci unor urechi deja surde, unor guri inchise, unor capete in interiorul carora s-au transat demult lucrurile, fara sa mai conteze, in fapt, lupta de idei, de proiecte, competentele si capabilitatile fiecaruia dintre noi. Iata-ma, asadar, in ingrata situatie in care singurul lucru pe care inteleg sa-l fac este acela de a ma retrage din aceasta cursa pentru presedintie si ma voi explica in cele ce urmeaza de ce.

Desi, in mod paradoxal, tineretea noastra este binecuvantata cu atributul libertatii de opinie, al entuziasmului, al sentimentului ca am putea muta si muntii din loc daca ne-o dorim cu adevarat, multi dintre tinerii din TNL Pitesti, si nu numai din aceasta organizatie, s-au transformat in niste marionete triste ale seniorilor, care executa intocmai spusele lor si care, din nefericire, au inceput sa le copieze si modul de a face politica. Iata-ma, asadar, eu, Mihai Petre, catalogat a fi din gasca deputatului Andrei Gerea doar pentru ca lucrez la cabinetul sau parlamentar si Alex Stefan, vesnicul aparator al intereselor lui Adrian Miutescu.

A lucra in cabinetul unui presedinte de partid, fie el Adrian Miutescu sau Marius Postelnicescu, a fi cooptat in echipa unui deputat sau senator, ar trebui sa reprezente un prilej de mandrie si bucurie pentru noi tinerii, pentru ca le putem impartasi si celorlalti din experienta noastra, iar aceasta experienta se poate traduce printr-o mai buna si mai eficienta activitate in cadrul Organizatiei de Tineret.

Poate ma veti considera lipsit de modestie, dar am fost cel care, de-a lungul timpului, am venit cu multe proiecte in cadrul acestei organizatii. Majoritatea nu au fost puse in practica, fiind respinse din start doar pentru ca venea din partea ,,omului lui Gerea”. Aceasta atitudine permanentizata si acutizata nu a facut decat rau organizatiei.

Sunt seniori care s-au implicat ca eu sa pierd aceste alegeri. S-au implicat atat la nivel declarativ, dar si faptic. Nu m-a surprins acest lucru, ma asteptam. M-a deranjat, insa, ca au fost tineri care au achiesat la modul lor de a face politica. Au reusit astfel sa ne dezbine si, intr-un final, sa ne cucereasca. Nu am pierdut doar eu. Am pierdut eu, ai pierdut tu, am pierdut cu totii… Si au castigat ei. Ce au castigat? Au castigat o masa amorfa de tineri care, la un pocnet din degete, executa intocmai si la timp. Acestia suntem noi, tinerii PNL? Ma doare sa dau un raspuns la intrebare, asa ca va las sa o faceti fiecare dintre voi, in forul vostru interior, acolo unde, nadajduiesc, nimeni nu mai trage nicio sfoara.

Atunci cand mi-am anuntat candidatura la presedintia organizatiei de tineret a PNL Pitesti, am vrut sa fiu presedintele tuturor tinerilor. Inclusiv al celor care s-au inscris in PNL si li s-a refuzat un drept statutar ce li se cuvenea de drept atunci cand s-au inscris in partid. Sunt tineri inscrisi de mai mult de un an in PNL si care abia acum au fost validati. Sau care au fost trimisi spre validare preferential. Astfel, astazi sunt peste 50 de tineri carora li s-a refuzat dreptul de a candida si de a vota. Tineri care ar fi putut inclina balanta intr-o parte sau in alta, atat la alegerile de la tineret de astazi dar si la alegerile de saptamana viitoare, de la seniori. Daca asta este politica pe care unii au invatat-o de la seniorii al caror exemplu il urmeaza, dati-mi voie sa ma tem pentru viitorul organizatiei.

Am fost acuzat ca sunt liderul unei gasti. DA, sunt. Am vrut sa candidez pentru gasca tinerilor liberali. Intreaga mea campanie s-a bazat tocmai pe respectarea drepturilor ce ni se cuvin noua, tinerilor.

S-a spus ca am facut prea multa galagie doar pentru un numar mic de tineri care nu pot vota. As fi facut acelasi scandal fie si pentru un singur tanar. Indiferent ca m-ar fi votat pe mine sau nu.

Joi seara am fost la sedinta Biroului Politic Teritorial pentru a pune in discutie problema acestor tineri. Nu mi s-a dat dreptul sa vorbesc, pentru ca avem un presedinte al TNL care ar trebuit sa ne reprezinte interesele acolo. As vrea sa il intreb in ce fel a facut-o, insa. Atrag atentia asupra faptului ca presedintele TNL Pitesti este membru de drept al Biroului Politic Municipal. Sper ca noul lider sa ne reprezinte cu fruntea sus acolo. Pe toti tinerii din PNL, nu doar pe cei care au drept de vot.

In consecinta, il investesc pe Alex Stefan cu toata increderea mea. Dar, in acelasi timp, si cu toate proiectele mele, pentru ca a ma retrage din cursa nu presupune ca voi ramane simplu spectator. Vreau ca IMPREUNA sa relansam revista „Nascut liber”, sa facem actiuni si sa fim cat mai vizibili in mass-media. Si, nu in ultimul rand, sa rezolvam problema tinerilor pentru care eu m-am luptat. Poate ca impreuna vom avea mai multe sanse.

Din pacate, nu voi putea sa fiu acea voce puternica in Biroul Politic Municipal, asa cum am promis ca o sa fiu. Si ma tem ca Alex nu va putea face fata. Ii dau timp, insa, pana la alegerile europarlamentare sa demonstreze ca poate. Apoi, alaturi de „gasca” mea, o sa facem opozitie. Si va asigur ca o sa fie o opozitie constructiva. Pentru si in avantajul TNL si PNL Pitesti.

Vreau sa le multumesc celor care au fost alaturi de mine si care mi-au promis sprijinul lor. Voi fi alaturi de ei in continuare si sper ca impreuna sa demonstram ca tinerii liberali sunt, in primul rand, o mare familie.