Desi vremurile se schimba, metehnele neamului raman cam aceleasi. Prin cupletele lui, marele actor de comedie Constantin Tanase (1880-1945) arata cu 65-70 de ani mai devreme, cum este clasa politica de… azi. Fara teama, spunea verde in fata ceea ce multi stiau, dar nimeni nu avea curajul sa rosteasca si asta l-a facut foarte popular.
In 1919 a pus bazele trupei de teatru Carabus in Bucuresti, impreuna cu care in urmatorii 20 de ani avea sa creeze o traditie de teatru de cabaret si revista, care se perpetueaza si astazi mai ales la teatrul de revista "Constantin Tanase".
In buna traditie a marilor actori de comedie, a creat personajul cetateanului simplu, necajit si umil, mereu impotriva birocratiei aparatului de stat. Personajul sau, unic in costumul sau clasic, cu patratele, crizantema la butoniera si bastonas, a devenit reprezentantul unei intregi categorii sociale, ceea ce l-a adus de multe ori in atentia cenzurii.
Moartea brusca a actorului a pus multe semne de intrebare. Conform unor supozitii, se crede ca ar fi fost ucis de catre Armata Rosie eliberatoare/invadatoare. Nepotul actorului Tanase Radu Alexandru a afirmat insa ca ar fi murit in urma unui tratament cu 20 de aspirine pe zi. In orice caz, Tanase inca mai juca in Bucuresti un an dupa sosirea rusilor, si rusii ar fi avut toate motivele sa-l asasineze din cauza satirei la adresa soldatilor armatei rosii care aveau obiceiul sa "rechizitioneze" toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunand "Davai ceas". Pe tema asta,Tanase a compus un cuplet:
"Rau era cu "der, die, das"
Da-i mai rau cu "davai ceas"
De la Nistru pan’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai mosie
Haraso, tovarasie"
Dupa mai multe reprezentatii a fost arestat, amenintat cu moartea, si i s-a ordonat sa nu mai joace piesa.
Dar Tanase nu era un om usor de intimidat. La urmatorul spectacol a aparut pe scena intr-un pardesiu imens, cu mainile "bandajate" cu ceasuri de mana. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la aparitie, desi actorul nu a scos nici un cuvant. Apoi si-a deschis pardesiul, scotand la iveala un imens ceas cu pendula. Aratand catre acesta, a spus doar: "El tic, eu tac, el tic, eu tac". Doua zile mai tarziu marele actor era mort.
Iata un cuplet de o actualitate…ingrozitoare, care tot umbla pe mailuri (eu cred ca este o adaptare, totusi) .
Si cu asta ce-am facut?
Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cit am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!?
Si cu asta ce-am facut?
Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem noua guvernare?
Si cu asta ce-am facut?
Ca mai bine sa ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar traim in saracie?
Si cu asta ce-am facut?
Ia coruptia amploare,
Cum nicicand nu s-a vazut,
Scoatem totul la vinzare?
Si cu asta ce-am facut?
Pentru-a cistiga o paine,
Multi o iau de la-nceput,
Ratacesc prin tari straine?
Si cu asta ce-am facut?
Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decazut,
Cresc intruna taxe-accize?
Si cu asta ce-am facut?
Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte.
Si cu asta ce-am facut?
Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicand nu s-a vazut,
Tara-i plina de vedete.
Si cu asta ce-am facut?
Pleaca-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarasi am votat ca prostii.
Si cu asta ce-am facut?
