Ca de fiecare data, la inceputul unui nou sezon, si comerciantii isi fac aparitia prin diversele orase ale tarii. Sigur, nici Pitestiul nostru drag nu putea sa scape de atacul vanzatorilor. Mergand sa filmez la targul ce a fost amenajat la Casa Cartii, am realizat ca nici nu ma pot misca printre oameni. O aglomeratie de nedescris. Nu am mai vazut niciodata atatea persoane interesate de oferta targului. Bunici cu nepotii de mana, pustoaice ce au chiulit de la ore ca sa prinda febra targului, angajate ce si-au prelungit pauza de masa. Toti doreau acelasi lucru, sa isi cumpere cat mai multe ”tzoale”.
Traditia aceasta a targurilor de haine la noi in oras s-a intiparit foarte bine in mentalitatea pitestenilor. De la piciul de 5 ani si pana la batranica de 80, cu pensie firava, toti vin sa vada ce e la targ. Chit ca vor cumpara sau nu!
Dar sa vorbim de calitatea si pretul produselor pe care le-am vazut azi. Vreau sa va spun ca oferta nu este cu nimic diferita de cea obisnuita pentru astfel de evenimente. Preturi trambitate ca fiind de producator, au un adaos considerabil! De calitate ar trebui sa vorbesc foarte mult. Erau lucruri care iti atrageau atentia si puteau sa-ti goleasca portofelul, dar acestea erau foarte rare. Cele mai multe erau de duzina. La prima spalare, adio material si culoare! Impresia generala a unui astfel de targ a aceea a unui bazar, unde oamenii se imbulzesc sa apuce si ei o haina. Astazi s-au calcat practic in picioare spre bucuria comerciantilor care isi dublau profitul pe nesimtite.
Am vorbit si cu vanzatorii si cu cei aflati la cumparaturi. Primii erau incantati de incasari, nu se asteptau sa mearga atat de bine. Unii, veniti tocmai de la Iasi, au trimis dupa mai multa marfa… de, daca pitestenii cumpara! Cumparatorii au avut pareri impartite, ceea ce e si normal puterea financiara si gusturile sunt total diferite. Cei mai multi tineri au spus ca vor cumpara ceva, preturile sunt acceptabile. Cei mai in varsta au ramas insa doar cu tanjala dupa lucrul dorit, nu au puterea sa cumpere, si-au clatit ochii doar. Venisera cu speranta ca si ei au acces la preturi mai ales ca, de cateva zile, o masina se tot plimba prin oras facand reclama targului intr-un mod inedit. Se aude un anunt in care o batranica intreaba, cu vocea stinsa de ani, daca stie cineva unde e targul. Mare escrocherie publicitara! Chemi pensionarii la targ, iar preturile sunt prea mari pentru ei!
Daca vreti sa vedeti cu proprii ochi oferta targului primavaratic, mai aveti timp pana duminica. Inarmati-va cu rabdare si bani, iar daca aveti chef sa probati ceva, stati la rand! Criza nu se simte in buzunarele pitestenilor. Cand vine vorba de tzoale trebuie sa fim in tendinte, chiar daca nu e de calitate si la un pret pe care ni-l permitem!