Scriam zilele trecute despre nişte lucruri minunate care se întâmplau pe străzile Clujului: treceri de pietoni pictate cu mult talent de către Cristina Curcan. Tânăra de 29 de ani a vrut să readucă în atenţie prosoapele tradiţionale româneşti. În fapt, a vrut să surprindă într-un mod stilizat esenţa sufletului sau a identităţii naţionale.
Între timp, însă, autorităţile au făcut reasfaltări, iar ,,covoarele” au fost decopertate şi acoperite cu aceleaşi banale treceri de pietoni. Este bine că străzile sunt reasfaltate sau întreţinute, dar ne gândim că ar fi minunat dacă ne-am lua… covoraşele înapoi. Dacă tinerei cu pricina i s-ar permite să redeseneze strada.Şi ar fi şi mai minunat dacă şi alte autorităţi locale din ţară ar prelua ideea. Lucrurile acestea mici ne fac viaţa mai frumoasă, ne smulg, poate, un zâmbet, într-o zi posomorâtă sau ne aduc aminte de noi, ăştia care ne măsurăm viaţa între două facturi.
