Primarul Mioveniului a postat pe Facebook un comentariu în care explică concluzia la care s-a ajuns, după analiza oportunității introducerii unor taxe pentru închirierea locurilor de parcare în zonele de reședință. Am aflat că un număr foarte mic de persoane, 10% dintre proprietarii de autovehicule, au solicitat loc de parcare cu plată.
Cred că exact în jurul acestui procent s-ar număra cei care provoacă, deja clasice, scandaluri urbane pentru locul LOR de parcare.
Închirierea unui loc de parcare este o soluție pentru orașele mari, foarte aglomerate. Din fericire, Mioveniul nu este în această situație, datorită amenajărilor pentru parcări făcute de administrația locală și a faptului că majoritatea blocurilor de locuințe au doar patru etaje.
Cu toate acestea, unii își doresc cu orice preț o bucată din asfaltul public pentru folosință exclusivă și se declară nemulțumiți că nu pot plăti pentru ceea ce au deja, gratis!
Cetățean al urbei, am simțit nevoia să îmi exprim opinia în legătură cu subiectul.
Mioveniul are, încă, suficiente locuri de parcare. Adorația exagerată pentru autoturismele personale, aceste obiecte care devin un scop în sine la români, dublată de lipsă de civilizație, vanitate, răutate, lene și prostie, uneori, duce la revendicarea unui loc anume pentru parcare, dacă e posibil, chiar în ușa scării de bloc.
Individualismul exacerbat îi face pe unii să-și dorească o extensie a proprietății de pe verticală, la nivelul asfaltului, pentru că folosința gratuită, dar în devălmășie, a parcărilor urbei le pică greu la caroserie. Dar ce poate fi mai frumos decât să-ți admiri mândrețea de mașină din casă și să-ți creezi oportunități pentru alimentarea predispoziției la scandal. Aveam un vecin imbecil în blocul E1 care mi-a blocat mașina găsită pe Locul Lui, loc ales după criteriul ”fiecare parchează sub geamul lui”. L-am întrebat dacă asta ar însemna să punem patru mașini una peste alta, chiar dacă sunt locuri de parcare în jur…
Traiul într-o comunitate urbană, în locuințe suprapuse, presupune o conduită civilizată și o seamă de concesii. Adică, parcăm unde găsim locuri libere, mai ales că e imposibil să nu găsești loc de parcare în Mioveni, dacă te îndepărtezi cel mult câteva zeci de metri distanță față de locul în care socotești tu, locatar de bloc, că ar trebui să se învârtă Universul în jurul mașinii tale. Ai bagaje, ai copii, e frig, plouă cu piatră, vii cu mașina în fața scării, ai îmbarcat/debarcat, ai plecat!
Dacă, Doamne ferește, s-ar rezerva și s-ar bloca locurile de parcare cu dispozitive speciale, s-ar declanșa nebunia generală. În Pitești, în Cluj, sunt zone în care trebuie să părăsești cartierul în care ai treabă pentru a găsi un loc de parcare, în Mioveni nu e nici pe departe așa.
E adevărat, Poliția Locală ar trebui să ia la purecat toate parcările de reședință , să identifice și să forțeze scoaterea din aceste parcări a mașinilor care zac abandonate de ani de zile, a mașinilor de transport marfă, a celor aduse din import și expuse cu anunțuri de vânzare și a autoturismelor proprietarilor de case din vecinătatea blocurilor. S-ar crea și mai mult loc!
Citiți și Vecinul și Locul Lui
Lipsa locurilor de parcare a creat o nouă mutaţie de şoferi!
