2,3K
In anii 1970, un grup de oameni de stiinta din SUA a studiat efectul distractiilor extreme din parcurile de distractii asupra creierului. Chiar si astazi, febra cercetarii duce la cele mai fanteziste experimente. Incepand cu anii 1970, oamenii de stiinta au realizat experimente bizare in parcurile de distractie, cu scopul de a studia efectele acestora asupra creierului uman. Avand caracteristicile unui scurt documentar de televiziune, filmul de mai jos are aspectul unui mic istoric in ceea ce priveste cautarea fericirii si a libertatii.
Filmul prezinta unele dintre cele mai uimitoare experiente din parcurile de distractie si efectele acestora asupra creierului uman. Imaginatia este intr-adevar un bun instrument in acest proiect.
„Proiectul a inceput in anii ’70. Un inginer de la Universitatea din New York a fost implicat in cercetarea efectelor pe care le au plimbarile in parcurile de distractii asupra copiilor cu varste de pana la 4 ani. S-a dezvoltat si ideea de a construi un dispozitiv mai puternic pentru a examina efectele acestor plimbari in parcurile de distractie asupra adultilor. Rezultatele primelor teste au fost dezastruoase. Ne-am pierdut statutul universitar. Fratii Brenswick si Laslowicz conduceau o companie care a realizat un proiect legat de plimbarile in parcul de distractii. Aveam toate resursele necesare pentru a ne continua experimentele. Am proiectat primul nostru prototip, care era denumit SPHEROTONE, in anul 1982. Cand incepe rotatia, scaunele sunt ridicate usor de forta centrifuga, ducand oamenii de sus in jos. Dificultatea era sa se opreasca rotatia fara ca oamenii care veneau in jos sa nu fie striviti. In acest sens, am infiintat o companie independenta, in legatura cu vizitatorii parcurilor de distractii. Cu cat veneau mai multi oameni in parcurile de distractii, cu atat ne distram mai mult. A doua masinarie era numita „wedding cake-tortul de nunta-1985” datorita celor 4 platforme asezate una deasupra celeilalte. Aceasta este o adevarata demonstratie de libertate in aer.Totul se misca pornind de la centrul centrifugii. Unele dintre rezultatele testului privind aceasta masinarie au fost destul de bizare pentru a putea fi publicate asa ca am trecut la o alta, de inalta altitudine, realizata in 1991. Prima zi nu a fost destul de bine planuita, toata lumea vroia sa urce, fara se-si dea seama de pericolul implicat, unii au adormit, ratand opririle. Dupa acest experiment de „altitudine inalta”, ne-am dat seama ca oamenii au nevoie sa faca ceva pentru a iesi din monotonie, asa ca am introdus o optiune interactiva, o masinarie in care fiecare cabina avea propriul buton de control. Cu exceptia faptului ca aceasta masinarie era amplasata prea aproape de o cladire, nu au existat probleme, iar efectul acesteia asupra creierului uman era putin mai greu de definit, dar 30% dintre copii preferau sa nu apese butonul care-i deplasa de la centru.”
The Centrifuge Brain Project from Till Nowak on Vimeo.
Efectul Dandelion – calatoria prenatala, 1996
„Aceasta masinarie a fost proiectata pentru a simula experienta prenatala, ca de exemplu atunci cand o mama merge, iar copilul se misca in pantecele ei in diferite momente si directii, inainte si inapoi. Am incercat sa compensam legatura dintre adult si copil, sa-i punem in directa legatura. O alta inventie de acest gen este cea in care pasagerii sunt catapultati, acestia nestiind ce urmeaza sa se intample, nestiind de impactul puternic ce va urma, totul bazandu-se pe surprinderea pasagerilor. Acum folosim doar 10 000 de cai putere, dar sunt convins ca atunci cand vom ajunge la 20 000, vom fi liberi si masinile vor fi mult mai stabile. Aceste experimente nu sunt o greseala, greseala este data de natura, gravitatia este o greseala, ne luptam cu forte care ne pun la pamant, si toata viata noastra consta intr-un efort de a evada din realitatea cotidiana, crezand ca acestea ne vor ajuta sa ne regasim intr-un alt spatiu.”
Sursa: icr-science.org
Traducere si adaptare: Onitescu Luiza