În luna iulie 2018, Secţia de Istorie şi Artă Plastică din cadrul Muzeul Municipal Câmpulung găzduieşte expoziţia „Baraschi. Schiţe pentru Tratatul de sculptură”.
Expoziția cuprinde un număr de 49 schițe, executate pe carton și foaie de calc de către sculptorul Constantin Baraschi pentru tratatul său de sculptură. De asemenea sunt expuse şi două fotografii cu Baraschi și un autoportret în ulei pe pânză.
Constantin Baraschi este singurul sculptor român care a scris un tratat de sculptură („Tratat de sculptură”, 2 vol., Editura Meridiane 1962. Ediţia a II-a în 1964).
S-a născut la 17 noiembrie 1902 în Câmpulung. După terminarea școlii comerciale, Baraschi a intrat ucenic la un sculptor din București. În 1921, s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din București, la clasa de sculptură a lui Dimitrie Paciurea. A părăsit această școală, în 1925, pentru a urma cursurile Academiei Libere de Arte Plastice. Debutul său public a fost la Salonul Oficial din 1925. În 1926, Baraschi era premiat la aceeași manifestare oficială, iar în 1927 primea o bursă de studii în Franța. Sculptorul studiază la Academia Julian în preajma lui Marcel Bouchard, apoi se îndreaptă și spre cursurile libere ale Academiei „Le Grande Chaumiere”, intrând în atelierul-școală a lui Bourdelle. După debutul expozițional ce se consumă la București în 1928, cariera lui Baraschi va intra pe o traiectorie continuu ascendentă, devenind unul dintre cei mai expresivi maeștri ai artei sculpturale, evidențiat printr-o corectă redare a anatomiei umane. Începând din 1929, Baraschi a expus cu regularitate la Tinerimea Artistică și apoi la expozițiile Grupului Nostru. Constantin Baraschi a fost și rector la Institutul de Arte Plastice din București.
De-a lungul carierei artistice, a participat la numeroase expoziții în țară și peste hotare, fiind distins cu:
►Medalia de Aur, la expoziția internațională de la Paris (1937),
►Premiul Academiei Române pentru sculptură (1938),
►Medalia de Argint pentru sculptură „Sfântul Gheorghe” (1940),
►Titlul „Maestru emerit al artei” (1951).
A făcut și sculptură monumentală și monumental-decorativă.
La Câmpulung, în Grădina Publică, se află sculpturile sale „N. Bălcescu” și „Autoportret”. Tot în localitate mai sunt „Țăranca din Muscel” și grupurile statuare de la Cimitirul Flămânda și de la intrarea în stadion.
