1,5K
Gustav Ludwig Hertz a fost un fizician german, nepot al lui Heinrich Rudolf Hertz, si laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1925, pentru rolul sau in demonstrarea teoriei ciocnirilor intre electroni si atomi. Intre 1911 si 1914, Hertz a fost asistentul lui Rubens la Universitatea Berlin. In aceasta perioada, Hertz, impreuna cu James Franck, a efectuat experimente privind ciocnirile inelastice ale electronilor in gaz, cercetari cunoscute sub numele de experimentele Franck-Hertz, si pentru care acestia au primit Premiul Nobel pentru Fizica in 1925. In timpul Primului razboi mondial, Hertz a servit in armata din 1914. A fost grav ranit in 1915. In 1917, s-a intors la Universitatea Berlin ca Privatdozent. In 1920, s-a angajat ca fizician cercetator la fabrica de lampi incandescente Philips din Eindhoven, unde a lucrat pana in 1925. In 1925, Hertz a devenit ordinarius professor si director al Institutului de Fizica de la Universitatea Martin Luther Halle-Wittenberg. In 1928 a devenit ordinarius professor de fizica experimentala si director al Institutului de Fizica din Berlin Technische Hochschule din Berlin-Charlottenburg. Acolo, a dezvoltat o tehnica de separare a izotopilor prin difuzie gazoasa. Deoarece Hertz fusese ofiter in timpul primului razboi mondial, a fost temporar protejat de politicile naziste si de Legea de restaurare a serviciului profesional civil, dar in cele din urma politicile si legile au devenit mai stringente, iar la sfarsitul lui 1934, a fost fortat sa demisioneze de la Berlin Technische Hochschule, fiind clasificat ca ,,partial evreu de gradul doi”. Apoi s-a angajat la Siemens, ca director al Laboratoruli de Cercetari II. Acolo, a continuat munca in domeniul fizicii atomice si ultrasunetelor, dar in cele din urma si-a incheiat lucrarile privind separarea izotopilor. A detinut acest post pana la plecarea in Uniunea Sovietica in 1945.
Evenimente
1209 – Simon de Montfort, lider al Cruciadei Albigensiene, prada orasul Beziers, ucigand cathari si catolici deopotriva.
1298 – Edward I al Angliei i-a invins pe scotienii lui William Wallace in batalia de la Falkirk.
1451 – Umanistul italian Poggio Bracciolini mentioneaza, in lucrarea ,,Disceptationes convivales” latinitatea limbii romane, precum si continuitatea elementului romanic in cuprinsul vechii Dacii, din vremea imparatului Traian.
1456 – Stralucita victorie, la Belgrad, a lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, impotriva puternicei armate otomane conduse de Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. In urma acestei victorii, Papa Calixt al III-lea l-a caracterizat pe Iancu de Hunedoara drept ,,atletul cel mai puternic -unic- al lui Christos”.
1946 – A fost creata ,,Organizatia Mondiala a Sanatatii” institutie specializata a Natiunilor Unite, cu sediul la Geneva.
2009 – Cea mai lunga eclipsa totala de Soare din secolul al XXI-lea. Durata maxima a fost de 6 minute si 39 de secunde pe coasta Asiei de sud-est.
2011 – In doua atacuri din Norvegia, 77 de oameni mor, zeci sunt raniti. Atacurile au fost lansate impotriva guvernului, populatiei civile si unei tabere de vara. Extremistul de dreapta Anders Behring Breivik a fost arestat si condamnat la 21 de ani de inchisoare.
S-au nascut astazi
1784 – Friedrich Bessel, matematician si astronom german
1822 – Gregor Johann Mendel, cercetator austriac in domeniul transmiterii ereditare a caracterelor
1882 – Edward Hopper, pictor american
1887 – Gustav Ludwig Hertz, fizician german, laureat al Premiului Nobel
1940 – Alexandre Revcolevschi, chimist francez de origine romana
1941 – Peter Paulhoffer, actor german nascut in Romania
1945 – Daniel Turcea, poet roman
1946 – Petre Roman, politician roman
1947 – Mihaela Penes, atleta romanca
1951 – Daniel Ciobotea, Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Munteniei si Dobrogei si Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, membru de onoare al Academiei Romane
1967 – Ileana Sipoteanu, solista romanca de muzica usoara
1992 – Selena Gomez, actrita si cantareata americana
Au murit astazi
1826 – Giuseppe Piazzi, astronom Italian
1845 – Heinrich von Bellegarde, feldmaresal austriac
1908 – William Randal Cremer, parlamentar liberal, pacifist englez, laureat Nobel
1915 – Sandford Fleming, geograf, inginer si inventator scotiano-canadian
1934 – John Dillinger, vestit jefuitor de banci american
1938 – Ionel Fernic, compozitor roman
1939 – Ioan I. Mironescu, scriitor roman
2001 – Vlad Mugur, regizor roman de teatru
2006 – Herbert Walther, fizician german
