Florin Silisteanu este de departe unul dintre cei mai excentrici jurnalisti si poeti ai Argesului si care a intrat cu siguranta in istorie o data cu spectaculoasele transmisiuni de pe fronturile de lupta ale lumii, care, in fapt, erau facute din apartamentul proprietate personala. Si tot in istorie va ramane si cum a spart Sile un miliard de lei in numai cateva zile, bani pe care i-a primit ca urmare a titlului de revolutionar pe care cu mandrie il poarta. Breasla scriitoriceasca din Pitesti comenteaza de cateva zile savurosul subiect, deliciul fiind facut de faptul ca poetul si-ar fi cumparat din miliardul primit un trenulet electric, pe care si l-a postat numaidecat pe blogul personal. Cu restul de bani (ca i-au mai ramas cativa dupa achizitia mai sus amintita…), si-a platit intretinerea pe un an si ceva, si-a cumparat o masina la mana a doua si a plecat omul sa mai vada lumea, asa cum ii place.
Dar despre Sile va redam, mai jos, un portret de-a dreptul fabulos realizat de scriitorul Dumitru Augustin Doman si postat pe blogul sau. Enjoy!
SPAȚIU PUBLICITAR
Florin, adica Excursius
,,Dintre blogurile pe care le vizitez zilnic, primul pe care-l deschid este al lui Florin Silisteanu, pentru ca e cel mai lesne de citit; in cincisprezece secunde ai dat gata postarea pe o zi. De ce? Pentru ca omul posteaza acolo doar poze. Altfel zis, el tine acolo un jurnal in fotografii. Il deschizi si afli ce-a mai facut Florin in ultimele 24 de ore: unde si-a luat masa, de pilda. Daca pune poza sefului de restaurant, alaturi de o poza cu o friptura si o carafa de vin rosu, intelegi ca acolo a avut loc o milostenie. Daca apare in poza intr-un restaurant din Viena si are pe masa, pe langa farfuria incarcata cu toate minunile indefinibile, deci daca pune la vedere si ceasul de firma, doua telefoane de ultima ora, cateva bancnote de cate 10 euro, ba si laptopul, ei bine, inseamna ca Florin e in bani si-a plecat la plimbare. Invers, daca se pozeaza in blugi, cu primarul de la Babana la o sticla de bere si trei mititei e semn ca nu e in bani, inseamna ca doar atata benzina a avut, sa ajunga la vreo cativa kilometri de Pitesti. Daca posteaza trei fotografii cu cersetori si caini maidanezi, inseamna ca e apatic si sarac lipit, priveste pe fereastra lui din blocul de deasupra Politiei Rutiere si a Evidentei populatiei. Si tot asa…
Ei, dar de ce ma intrebati cine e Florian Silisteanu? Cum, nu stiti? Revolutionarul, poetul, omul acela timid mai numit si Excursius. Daca pleaca azi pana la Bucuresti, e posibil sa te sune dimineata de la Toronto. Daca pleaca la Cateasca, sigur afli peste zece ore ca e la Oradea. O ia spre nord, sperand sa-i ajunga benzina pana la Brasov, dar in zori te suna de la sud de Dunare, din Serbia: "Batrane, imi spune, sunt la funeraliile patriarhului Bisericii Ortodoxe Sarbe. Daca te respecti, nu poti rata un asemenea eveniment…" Hm! eu zic ca ma respect, dar nu pot fi la inmormantarea patriarhului sarb la Belgrad pentru ca am serviciu unde semnez condica si dau raport zilnic de activitate. Edgar Allan Poe se rasuceste in mormant pentru ca zece vieti de-ar fi avut n-ar fi putut umbla cat a umblat Florin. El n-are slujba (fiind ziarist fara program, fara contract, fara carte de munca), dar nu pot eu castiga intr-o viata de slujbas cat cheltuie el intr-o luna mai buna. Se afla la mine in birou cand mi-a adus casiera fisa fiscala. Iata, zic eu, tot anul trecut eu am castigat 12 000 de lei, adica 120 de milioane vechi. "Batrane, zice, in zilele bune, eu pe astia ii cheltui intr-o seara".
Florin are o deviza, pe care n-o rosteste niciodata, dar se subintelege: „Femeia mea e a mea, iar femeile lor sunt tot ale mele” in orasele mici are cate o iubita, in municipiile mari cate doua, iar la trei comune mai rasarite mai are cate una. Din cand in cand le mai dedica versuri acestora sau – spre consolare – barbatilor lor.
Dar cand soseste din cele patru zari, in drumul sau catre apartamentul din centrul Pitestiului, fie ca e sase dimineata, noua seara sau doua si jumatate noaptea, el trece musai si pe la Filiala USR sa vada daca sunt la postul meu de secretar neplatit al filialei. Daca nu sunt, subit, brusc si dintr-o data stramba drumul spre redactia ziarului unde scrie spre a ma incondeia, trecand de la particular, respectiv lipsa mea nocturna de la post, la general, respectiv la faptul ca in filiala nu se face nimic, ca nici in tara, in parlament , in guvern etc.
Acum sunt, insa, ingrijorat. Saptamana trecuta, Florin a plecat pana-ntr-un judet vecin si m-a sunat de langa Frankfurt. Iar acum o ora postase poze cu el cum se juca cu trenuletul electric si alte masinute pe care le-a adus din Germania. Il stiam ahtiat dupa femei. Dar acum a dat in mintea copiilor si sunt ingrijorat.”
Dumitru Augustin Doman