Am trait sa vedem si asa ceva: ca putem transforma o zicala romneasca, si anume „Batranetea, haine grele”, intr-o expresie adaptata tinerilor. Nu este deloc nelalocul sau sa spunem acum ca tineretea a devenit purtatoare de haine grele pentru cei mai multi dintre exponentii ei. Pe toate canalele de televiziune, in presa scrisa si pe internet se dezbate mult legat de soarta pensionarilor. Politicienii, mai ales, se concentreaza in discursurile lor pe problemele specifice varstnicilor, stiind ca pensionarii sunt cei mai disciplinati votanti. Nu spunem ca pensionarii nu au probleme mari, ba din contra. Numai ca toata lumea pare sa treaca intr-un con de umbra problemele generatiei care vine din urma. Tinerii au ajuns un fel de paria ai societatii, cei care sunt nevoiti sa ia viata in piept fara a avea conditiile necesare pentru acest lucru.
Blocaj
Principala problema a tinerilor o reprezinta lipsa locurilor de munca. In mediul privat, piata fortei de munca s-a contractat, in mediul bugetar posturile s-au blocat. Si atunci, ce sa faca absolventii? Nefiind toti genii ca sa plece peste hotare, se descurca cum pot. Iar cei care prind cate un loc de munca ajung sa isi planga de mila din cauza salariilor de mizerie pe care le primesc acum, mai ales in conditiile reducerii drastice a salariilor dictata de Guvern.
„Boboc” la Filarmonica
Tinerii se descurca greu. Am mers la una din institutiile relativ tinere ale municipiului Pitesti, Filarmonica. Institutie care a reusit insa sa se impuna, atragand o medie de 600 de spectatori pe spectacol, cu 400 de abonati. Ai zice ca artistul, cel pe care lumea il admira si-l aplauda indelung, are o viata de invidiat. Nu e deloc asa. Ne-o confirma cativa tineri care cred in destinul lor muzical, dar care sunt rasplatiti cu bani aproape de batjocura pentru efortul lor. „Am 23 de ani. Am un salariu de 460 de lei in mana, lunar. Nu ma motiveaza sa continuu decat faptul ca am o carte de munca, altfel…Pe toti cei tineri ne ajuta parintii, caci altfel nu ne-am permite nici un bilet de autobuz”, ne-a declarat Alexandru Vasile, angajat al Filarmonicii.
Noroc cu parintii
Asadar, noroc cu parintii! Alexandru nu este singurul care o spune. „461 de lei pe luna, cat castig eu, nu imi ajung decat de cateva drumuri la Bucuresti si de o portie de papanasi, fara bere. Daca nu ma ajutau parintii, nu as fi putut supravietui cu un asemenea salariu”, ne spune si Dragos Dumitrache. La fel ca el gandeste si un pitestean care canta la Filarmonica si se considera norocos ca nu da bani pe naveta sau pe cazare ca alti colegi ai lui. „Cant in frig, cu proiectoarele in ochi. Am 24 de ani si daca as putea as pleca in afara tarii cat ai clipi!”, ne-a spus pitesteanul care a dorit sa isi pastreze anonimatul.
Calcul dulce-amar
Iulian Badea are 25 de ani. Are un salariu de 510 lei pe luna si, de curand, i s-a majorat leafa cu 5%, procentul aferent sporului de vechime. „Cand m-a chemat secretara sa imi spuna de marirea de salariu, m-am bucurat enorm. Era vorba de 40 de lei, mi s-a spus, dupa care au inceput: 25% taxa aia, 16% taxa cealalta… Am ajuns la 9 lei net. Din banii astia, 5 lei pe luna mi se opresc la banca pentru comisionul de administrare a contului iar 1 leu mi se opreste la retragerea de pe card. Raman cu 3 lei, asta e toata marirea mea!”, ne-a declarat Iulian Badea. Unii dintre cei tineri ii invidiaza pe colegii lor mai in varsta care mai si predau si, astfel, isi rotunjesc veniturile.
„Le place ceea ce fac”
Jean Dumitrascu, directorul Filarmonicii din Pitesti, ne-a declarat ca problema salariala este una foarte mare. Din cauza reducerilor de cheltuieli dictate de Guvern in mai multe trepte, de la 102 angajati la 1 ianuarie 2010 s-a ajuns ca acum Filarmonica sa aiba 45 de angajati. 7 persoane au plecat in septembrie si octombrie prin demisie, dar spre lefuri de peste 1.500 de euro pe luna in tari precum Brazilia, Italia, Franta, acolo unde sunt apreciati. Altii se pregatesc sa plece, participnd la concursuri in afara tarii.
„Inainte de reducerile dictate de Guvern, salariul mediu la noi era de peste 1.000 de lei. Acum s-a ajuns pe la 700 de lei salariu mediu. Cei de la Guvern ne-au redus cu 20% cheltuielile materiale, dar ne-au triplat taxele catre Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania – Agentia Drepturilor de Autor. Cat despre angajati, unii nu au alternativa, altii vor sa fie pe scena si sa faca ce le place. Traiesc din banii parintilor, ceea ce este foarte trist ca se intampla”, ne-a declarat Jean Dumitrascu.