Intre carti lumea pare altfel: mai buna, mai umana, oricum mai altfel (in sensul bun) decat cea reala. Poate pentru ca atunci cand mai multe ore sau zile te plimbi printre rafturi incarcate cu opere simti ca esti in contact direct cu marii creatori. Nu fara motiv temeinic Borges isi imagina paradisul sub forma unei biblioteci. Pana si discutiile depre carti chiar daca se poarta la o cafea sau la o bere au un anumit nivel impus de respectul pentru creator.
Timp de aproape doua zile (vineri si sambata) am urmarit mai ales lansarile unor carti si dezbaterile care i-a avut in prim plan reprezentanti ai Argesului. Ca edituri, anul acesta Argesul a fost reprezentat doar de Editura „Paralela 45”, n-au mai fost prezente nici „Tiparg”, nici „Carminis”. Criza… si costurile ridicate. Se pare ca pretul 80 de euro pe metrul patrat a avut pentru Bookfest 2009 rolul pragului de 5% de la alegerile pentru „calificarea” in parlament. A eliminat din start editurile mai mici, a facut o selectie drastica, dar acesta este dictatul pietei.
Conectarea la „piata cartii” se facea chiar de la intrare, unde doua fete imbracate in tricourile editurilor ALL ofereau un discount de 5 lei pentru orice cumparaturi facute la standurile lor. Editura ieseana POLIROM, care pare cea mai ofensiva dintre editurile romanesti (permanent prezenta cu evenimente organizate in marile orase) sprijinindu-se pe postere cu polonezul disident convertit Adam Michnik, a fost printre protagonistele targului si a avut in program lansari cu participarea unor argeseni mai cunoscuti sau mai incepatori in campul literelor.
Radu Aldulescu a fost prezent la lansarea editiei a III-a a romanului „Proorocii Ierusalimului”, semn sigur ca literatura romana inca se mai vinde. Cu conditia sa fie buna. Scriitorul, traitor (si) pe meleagurile argesene considerat de critici ca fiind cel mai bun prozator roman care s-a afirmat dupa 1990, inventator al unui neo-realism populat de figuri reprezentative ale periferiilor post-decembriste a povestit aspecte inedite din geneza romanului ajuns la a treia editie. Pornit – la solicitarea regizorului Lucian Pintilie – ca un scenariu de film scris, dupa esuarea proiectului filmului (pentru ratiuni extraestetice, legate de probabile deviatii sexuale ale unor persoane importante in Europa) scenariul s-a transformat in roman. Ceea ce nu inseamna – spunea Radu Aldulescu – abandonarea definitiva de catre Pintilie a proiectului care ar fi publicat o parte importanta a textului intr-o carte de-a sa, fara ghilimele sau vreo referire la sursa, adica in maniera tipic regatean-damboviteana.
Tot la standul POLIROM, mai proaspatul argesean (de Babana) Ion Bogdan Lefter, alaturi de Bianca Burta-Cernat si de Paul Cernat, a fost invitat sa prezinte romanul lui Radu Tuculescu „Stalin cu sapa-nainte”, un titlu cel putin incitant. La acelasi stand POLIROM o impresionanta echipa formata din criticul Bianca Burta-Cernat si scriitorii Lucian Dan Teodorovici si Florin Lazarescu au prezentat elogios romanul de debut al Corinei Sabau, originara din Campulung Muscel. Romanul „Blocul 29, apartamentul 1” deja receptat in general bine de critica a fost prezentat ca un roman care „demonteaza prejudecatile tematice legate de provincie” si demonstreaza ca si „personaje obisnuite pot trai drame neobisnuite.”
La standul Editurii „Curtea Veche”, Bogdan Suceava, matematician american dar scriitor roman cu izvoare argesene a prezentat (alaturi de Serban Axinte) tot un roman de debut „Asylant” de Liviu Birsan, un roman al Berlinului finalului de mileniu, devenit Mecca imigrantilor europeni. Profesorul Mircea Martin, fost director editorial al editurii pitestene „Paralela 45”, a prezentat (alaturi de Livius Ciocarlie si Paul Cernat) „Antimodernii” de Antoine Compagnon, o lucrare importanta pentru oricine vrea sa inteleaga modernismul aparuta la Editura „Art”. Pentru „Comunicare.ro”, Lucian Pricop (si el fost cativa ani director editorial la „Paralela 45”) a organizat o dezbatere pe baza lucrarii „Opinia publica” a lui Walter Lippmann, dezbatere la care a fost invitat sociologul originar din Muscel, Septimiu Chelcea.
Cate o abatere de la traseul prezentelor argesene a adus un pic de culoare fie ca a fost vorba de „Geopolitica Matrioscai” de Adrian Cioroianu (fost ministru de Externe), prezentata la „Curtea Veche”, de „O ceasca de ceai doua culturi” – scrieri sacre japoneze prezentata de Editura „Herald” (impreuna cu ceasca de ceai), sau de „Cum sa te ratezi ca scriitor” al lui Alex. Stefanescu pubicata la „Humanitas”. De fapt, lansarile de la Humanitas puteau fi urmarite chiar de la de la restaurantul cu auto-servire al Targului langa care avea standul.
Ca si la alte editii, Editura „Paralela 45” a lansat cateva carti interesante si a readus in atentia cumparatorilor autori si titluri care au fost vedetele editiilor trecute. Pentru ca este important ca publicul sa-l cunoasca pe Péter Esterházy sau sa afle aspecte inedite despre lume din noile titluri aparute in colectia „Sapientia” coordonata de Vasile Andru, dar fara sa-i uite pe Cervantes, Rimbaud, Jarry, Papini, Céline sau Matei Visniec…
Intr-o scurta discutie la o cafea cu managerul general Calin Vlasie, acesta declara: „Vom continua sa publicam carte de calitate la preturi accesibile. Criza nu trebuie sa ne opreasca pe noi sa publicam si pe cititori sa cumpere. Rabatul de 35% pe care-l oferim la orice titlu vorbeste clar despre intentia de a ajuta cumparatorul.”