Cătălin Bulf, preşedintele PMP Argeş, a declrat recent că reprezentanţii partidului intenţionează să aducă amendamente la actuala lege a Sănătăţii. În acest sens, deputaţii PMP Eugen Tomac, Petru Movilă, Adrian Gurzău și Clement Negruț au depus în Parlament un proiect de lege care oferă soluții la cele mai stringente probleme ale sănătății: sistemul de asigurări de sănătate, organizarea spitalelor, definirea asistenței medicale primare, de familie și calitatea serviciilor medicale.
Cele mai importante modificări aduse de proiectul de lege vizează sistemul asigurărilor de sanatate prin:
- eliminarea monopolului CNAS la contractarea serviciilor din pachetul de bază prin introducerea sistemului mutualist în care membrii aderenţi au posibilitatea de a controla activitatea asiguratorilor de sănătate. În acest sens, cele 42 de case de asigurări de sănătate judeţene se vor transforma în 10-12 asociaţii mutuale de asigurări de sănătate. Acestea vor fi structuri asociative, non-profit, formate din membrii care depun o adeziune la statutul societăţii mutuale de asigurări de sănătate şi care sunt implicaţi activ în administrarea acesteia.
- pachetul de servicii de sănătate de bază va fi redefinit pentru acoperirea costurilor pentru patologiile cu risc funcţional/vital şi costuri ridicate, în urma unei analize de evaluare a tehnologiilor medicale, bazată pe dovezi ştiinţifice obiective şi pe evaluarea cost-eficacităţii şi a impactului bugetar al serviciilor, realizată de nou-înfiinţata Agenţie Naţională de Management al Calităţii în Sănătate.
- se va asigura aplicarea consecventă a principiului de solidaritate prin eliminarea tuturor categoriilor de populaţie care sunt asigurate fără plata contribuţiilor, cu excepţia copiilor. Toţi cetăţenii trebuie să contribuie, direct sau indirect, la fondul de asigurări de sănătate. Pentru categoriile defavorizate, plata contribuţiilor va fi suportată indirect, de la bugetul de stat.
- asiguratorii privaţi, care îndeplineasc o serie de condiţii speciale de eligibilitate (inclusiv un număr minim de asiguraţi) vor putea să contracteze servicii din pachetul de bază în sistemul asigurărilor obligatorii de sănătate.
- asigurările facultative de sănătate vor fi stimulate prin acordarea deductibilităţii fiscale pentru angajat şi pentru angajator, contribuind la atragerea de fonduri suplimentare în sistemul de sănătate.
- Sectorul spitalicesc din România consumă în mod constant peste 45% din Fondul Unic de Asigurări de Sănătate, iar numărul internărilor, raportat la mia de locuitori, este mult mai mare decât media din UE.
SPAȚIU PUBLICITAR
Limitările manageriale generate de lipsa de autonomie în conducerea spitalelor publice, cuplate de multe ori cu finanţarea defectuoasă, duc la frecvente situaţii de penurie a consumabilelor sau a medicamentelor şi la o calitate scăzută a serviciilor oferite. Nu există un sistem coerent care să asigure integrarea funcţională a asistenţei medicale spitaliceşti cu asistenţa ambulatorie de specialitate şi cu asistenţa medicală primară. În plus, retribuirea nesatisfăcătoare a personalului stimulează plăţile informale care limitează accesul populaţiei la diferite servicii spitaliceşti.
Pentru reformarea sistemului public de asistenţă spitalicească, proiectul de lege prevede următoarele:
- modificarea formei de organizare prin transformarea spitalelor în organizații de sănătate autofinanţate, fără scop patrimonial, aflate în proprietatea unor instituțiilor publice, cu autonomie financiară şi managerială, dar şi cu o responsabilitate crescută, prin care se asigură aplicarea conceptelor moderne de autoguvernare spitalicească. Proiectul implementează în acest fel recomandările repetate ale Băncii Mondiale şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii propuse în studiile şi analizele succesive ale sistemului spitalicesc din România.
- noua formă de organizare permite o mult mai mare libertate de decizie a echipei manageriale în toate domeniile, de la personal (inclusiv salarizarea diferenţiată, în funcție de performanță) pană la structură şi dotare, menţinând însă caracterul public al proprietăţii şi obligativitatea de a răspunde politicii guvenamentale în domeniu.
- spitalele vor putea să încheie concomitent contracte de furnizare de servicii de sănătate cu unul sau mai multi asiguratori de sanatate, dar şi contracte de colaborare cu alţi furnizori de servicii de sănătate, asigurând integrarea orizontală şi verticală a furnizării de servicii de sănătate.
Asigurarea calităţii în sistemul de sănătate
Managementul deficitar al informaţiilor din sănătate, în condiţiile existenţei mai multor sisteme paralele de informaţii coordonate şi controlate de către proprietari diferiţi, acompaniată de absenţa unor standarde (definiţii, indicatori, codificări, nomenclatoare, etc.), a condus la duplicarea raportărilor, la apariţia unor incoerenţe a datelor, la pierderea unor informaţii, cu impact major asupra funcţionalităţii sistemului sanitar. Lipsa unui sistem funcţional al informaţiilor în sănătate face imposibilă şi existenţa unui sistem viabil de asigurare a calităţii serviciilor de sănătate la toate nivelurile asistenţei de sănătate.
Proiectul de lege prevede constituirea şi instituţionalizarea unui sistem de asigurare a calităţii serviciilor de sănătate care va evalua şi îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale, va menţine şi va creşte satisfacţia și siguranța pacientului, va eficientiza cheltuirea fondurilor în sistemul de sănătate. În acest scop se creează Agenţia Naţională de Management al Calităţii in Sănătate (ANMCS), rezultată prin reorganizarea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), ca o structură autonomă, care va asigura implementarea sistemului de management al calității la nivelul întregului sistem.
Atribuţiile ANMCS vor fi:
- preia responsabilităţile actuale ale CoNAS
- asigură elaborarea standardelor de calitate a serviciilor medicale, precum şi implementarea mecanismelor de evaluare a tehnologiilor medicale
- asigură evaluarea externă a calitatii serviciilor medicale, a furnizorilor de servicii de sănătate şi a practicii profesionale
- pune la dispoziția decicenților din sănătate informațiile necesare elaborării politicilor în deomeniu.
- asigură feed-back-ul asupra deciziilor în sistemul sanitar.