Varsta arterelor, care este data de ateroscleroza, nu coincide neaparat cu varsta cronologica. Ateroscleroza consta in ingrosarea neuniforma a peretelui arterial prin placi de aterom. O placa de aterom este compusa din tesut fibros cu celularitate si densitate variabile. Acest tesut este acoperit cu un cheag de sange. In zona se mai gasesc colesterol, celule spumoase, ioni de calciu.
Consecinta functionala este ca vasul se ingusteaza, adica se formeaza o stenoza, si fluxul de sange se reduce. In aceasta situatie vorbim de ischemie. In situatia foarte grava in care o placa de aterom se fisureaza sau se rupe, se formeaza imediat un cheag mare cat interiorul vasului, care blocheaza circulatia. Prin ocluzia completa a arterei se ajunge, in final, la necroza (moartea) tesutului neirigat care nu primeste oxigen si substante nutritive. Aceasta este zona de infarct.
SPAȚIU PUBLICITAR
Ocluzia vasului de sange este, de regula, acuta, dar, de cele mai multe ori, aceasta se produce pe leziunile de fond ale vasului stenozat.
Termenul infarct este valabil pentru orice localizare arteriala. Ne gandim intai la infarctul miocardic, dar ateroscleroza poate genera si un infarct cerebral (in cadrul unui stroke ischemic cu paralizii), un infarct intestinal (sindrom de ischemie acuta mezenterica), un infarct pulmonar, un infarct renal, un sindrom de ischemie acuta al membrului inferior, etc.
Factorii de risc majori coincid pentru toate localizarile infarctului, fiind: fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea (valorile presiunii sanguine peste 140/90 mm Hg), modificarea lipidogramei (in principal prin cresterea colesterolului).
Prin urmare, recomandam controlul factorilor de risc prin:
renuntarea la fumat si evitarea spatiilor inchise in care se fumeaza;
corectarea riguroasa a diabetului, dislipidemiei, hipertensiunii.
Mersul sau alergarea in aer liber sunt binevenite, evident cu avizul medicului, asigurand oxigenarea arterelor si a intregului organism.
Sursa foto: thepowerofqi.com