Părinţii se pot bucura de concediul pentru creşterea copilului şi de indemnizaţia lunară aferentă, la cerere, potrivit legislaţiei în vigoare. Pentru asta, însă, trebuie îndeplinite anumite condiţii.
Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni. Totuşi, în funcţie de durata concediului pentru care se optează, acesta are stabilite limite minime şi maxime, ce sunt raportate la indicatorul social de referinţă (care în prezent este de 500 de lei).
SPAȚIU PUBLICITAR
Astfel, limitele minime şi maxime ale indemnizaţiei pentru creşterea copilului sunt următoarele:
-cel puţin 600 de lei şi cel mult 3.400 de lei, pentru părinţii care aleg concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (sau până la trei ani, dacă este vorba de un copil cu handicap);
-cel puţin 600 de lei şi cel mult 1.200 de lei, pentru părinţii care aleg concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani.
Prin excepţie, pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere, indemnizaţia lunară creşte cu câte 600 de lei.
Potrivit unui proiect de lege adoptat de Senat în 2015 şi aflat în prezent la Camera Deputaţilor, părinţii care aleg concediul de creştere până la vârsta de doi ani vor putea să beneficieze în primul an de indemnizaţia lunară maximă de 3.400 de lei.
În afară de banii obţinuţi din salarii, activităţi independente şi activităţi agricole, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului.
Oricare dintre părinţi poate cere intrarea în concediu. Solicitanţii concediului şi indemnizaţiei trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
-să fie cetăţeni români, cetăţeni străini sau apatrizi (adică fără cetăţenie);
-să aibă domiciliul/reşedinţa pe teritoriul României;
-să locuiască în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
ATENŢIE! Beneficiarii cu drepturile stabilite de minimum şase luni sunt obligaţi să-şi plătească impozitele şi taxele locale pentru bunurile deţinute în proprietate. În caz contrar, plata indemnizaţiei lunare se suspendă.
Actele de care au nevoie părinţii
Indemnizaţia lunară aferentă concediului pentru creşterea copilului este acordată în baza unei cereri, care trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
-copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
-actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
-actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
-dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
-dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
-orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
Cererea de concediu şi indemnizaţie, precum şi actele doveditoare, trebuie depuse la primăria localităţii pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul/reşedinţa. Apoi, acestea sunt transmise agenţiilor teritoriale pentru prestaţii sociale.
Cererile sunt soluţionate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agenţiile teritoriale, aceasta fiind comunicată solicitanţilor în cinci zile lucrătoare de la emitere.
IMPORTANT! Părintele aflat în concediul pentru creşterea copilului are voie să obţină venituri impozabile fără să-i fie suspendată plata indemnizaţiei, însă doar dacă acestea nu depăşesc o limită anuală stabilită de OUG nr. 111/2010.
Concret, plata indemnizaţiei nu se suspendă dacă părintele aflat în concediu realizează venituri impozabile, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada respectivă, de maximum 3.000 de lei într-un an calendaristic.
De asemenea, suspendarea plăţii nu se aplică nici persoanei care "primeşte diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu", nici persoanei care primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean (indiferent de nivelul acestora).
În afară de situaţia în care beneficiarul obţine venituri şi nu se încadrează în excepţiile amintite, ordonanţa de urgenţă stabileşte că suspendarea plăţii indemnizaţiei intervine în ziua următoare celei în care, de exemplu, acesta este decăzut din drepturile părinteşti, nu mai îndeplineşte condiţiile legale, nu-şi plăteşte impozitele şi taxele locale sau se constată înregistrarea (timp de trei luni consecutive) de mandate poştale returnate.
În mod normal, plata indemnizaţiei încetează cu ziua următoare celei în care copilul împlineşte vârsta de un an sau, după caz, doi ani, respectiv de trei ani, în cazul copilului cu handicap.