Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste accidentul vascular cerebral (AVC), ictusul sau stroke-ul ca deficit neurologic de cauza cerebro-vasculara care, in cazul supravietuirii bolnavului, persista mai mult de 24 de ore. Deficitul cerebrovascular cu durata mai mica de 24 de ore se numeste atac ischemic tranzitor (AIT).
Tesutul cerebral are o particularitate: depinde de metabolismul aerobic fiind, prin urmare, extrem de vulnerabil la ischemie. Factorii de risc cerebrovascular cuprind: hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, colesterolul crescut, fumatul, fibrilatia atriala (o tulburare a ritmului cardiac), varsta inaintata. Putem observa faptul ca pe primele patru pozitii se afla factorii majori de risc pentru infarctul miocardic. Aceasta coincidenta este explicabila, deoarece, dincolo de faptul ca deterioreaza vase sanguine din teritorii diferite, cele doua boli au unele similitudini.
SPAȚIU PUBLICITAR
Stroke-ul este prima cauza a incapacitatii de munca – circa trei sferturi dintre supravietuitori ramanand cu handicap, si a treia cauza mondiala de deces, cu potential de crestere in urmatorii ani, inclusiv prin repetarea ictusului in alt teritoriu cerebral.
Accidentul cerebrovascular consta in pierderea rapida a functiilor cerebrale datorita tulburarilor circulatorii in vasele sanguine care iriga creierul. Simptomele se manifesta rapid, de la cateva secunde la cateva minute. De regula, hemiplegia sau paralizia este unilaterala, afectand fie jumatatea dreapta, fie jumatatea stanga a corpului. Defectul cerebral se afla de obicei in partea opusa paraliziei. Alte simptome sunt: afazia – incapacitatea de a vorbi si intelege limbajul, apraxia – alterarea miscarilor voluntare, tulburarile de vedere, deficitele de memorie.
Pe baza istoricului bolii si a examenului neurologic, ca si a prezentei factorilor de risc, medicul depisteaza rapid natura anatomica a stroke-ului, recte care parte a creierului este afectata. Investigatiile imagistice (TC, RM, Doppler carotidian) elucideaza mecanismul bolii: ischemic sau hemoragic.
Tratamentul este complex si se face in spital sub conducerea medicului neurolog care, utilizand medicamente specifice reduce dimensiunile cheagului, respectiv consecintele hemoragiei. Urmeaza o perioada mai lunga de recuperare, cu fizioterapie, terapie ocupationala si reducerea la minimum a riscului aparitiei unui nou accident cerebrovascular. Reducerea factorilor de risc este o problema de sanatate publica si cuprinde masuri precum: controlul terapeutic al hipertensiunii si altor conditii cardiovasculare, echilibrarea diabetului si a altor dezordini metabolice, renuntarea la fumat si la alte toxice consumate voluntar, etc..
Accidentul vascular cerebral este o urgenta medicala majora care poate cauza deficit neurologic permanent, complicatii si deces daca nu este diagnosticat si tratat cu promptitudine. Primul pas este prezentarea de urgenta la medic.