Dintre toate domeniile de activitate, educația, sănătatea și cercetarea sunt în egală măsură pilonii principali ai dezvoltării și ai viitorului oricărei națiuni. Dacă acestea trei sunt bine puse la punct, restul aproape că vine de la sine. Țările dezvoltate în genere, conducătorii lor, au înțeles foarte bine acest lucru finanțând puternic de-a lungul timpului educația, sănătatea și cercetarea și de aceea se află acum acolo unde se află. Japonia este poate cel mai bun exemplu în acest sens. Chiar și comuniștii din Rusia și China au înțeles asta, dovadă progresele și performanțele științifice remarcabile ale savanților acestor țări. Până și Ceaușescu a înțeles destul de repede că investiția în cercetare și în pregătirea de specialiști performanți profesional poate ridica România din praful sărăciei, chiar și în cazul unei cercetări administrată centralizat și sub severa supraveghere a partidului comunist și a Securității, așa cum era cea din România de dinainte de 1989. În aceste condiții, aproape fiecare județ al României avea în 1990 măcar un centru, o secție sau un laborator de cercetare științifică, fie independent, fie afiliat unei fabrici. Argeșul nu făcea deloc excepție, din contră, deși nu era un centru universitar puternic și de tradiție la acel moment, pe teritoriul său funcționau mai multe institute, stațiuni și centre de certare. Câte dintre acestea mai funcționează astăzi, după 33 de ani în care cercetarea românească nu a mai fost deloc o prioritate națională, cine mai face cercetare și ce mai cercetează azi în Argeș, vom afla în cele ce urmează. Denumirile instituțiilor precum și informațiile privind activitatea lor științifică sunt preluate de pe paginile oficiale de internet ale acestora.
Universitatea din Pitești – UPIT
Este singura unitate de învățământ superior din Argeș care derulează programe de cercetare independente sau în parteneriate, conform unuia dintre principiile de bază ale misiunii sale, principiul „Generării şi transferului de cunoaştere prin cercetare ştiinţifică fundamentală şi aplicativă, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, creaţie individuală şi colectivă, relevante şi semnificative la nivel regional, naţional şi internaţional”. Programele de cercetare dezvoltate de UPIt sau în care aceasta este parte țin de profilul fiecărei facultăți componente implicată.
Institutul de Cercetări Nucleare Pitești – ICN
A avut și are ca principala misiune menținerea și dezvoltarea suportului științific și tehnologic pentru programul energetic nuclear național. Programul energetic nuclear din România prevede operarea în condiții de siguranță și competitivitate a Unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă, finalizarea Unităților 3 și 4, construirea unei noi centrale nucleare, promovarea pe termen mediu și lung a reactorilor avansați de generația IV, depozitarea în condiții de siguranță a combustibilului ars și a deșeurilor radioactive. Institutul asigura operarea, dezvoltarea și utilizarea infrastructurii necesare pentru desfășurarea programelor de cercetare – dezvoltare, educația și pregătirea specialiștilor, precum și o cooperare internațională susținută, că elemente esențiale pentru un sector energetic nuclear durabil. De asemenea ICN promovează dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor nucleare în medicină, industrie sau agricultură.
Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești-Argeș
Este o instituție care desfășoară activități de cercetare strategică, fundamentală şi aplicativă în domeniul biotehnologiilor horticole, incluzând cercetări de biologie moleculară, înmulţire clonală in vitro, cât şi ameliorarea genetică prin utilizarea tehnicilor in vitro, fiind singura instituție furnizoare de material de înmulţire viticol liber de virusuri.
Activitatea de cercetare se desfășoară în 5 laboratoare, în cadrul Complexului Fitotronic, 4 laboratoare: Biotehnologii în Horticultură, Genetică și Ameliorarea speciilor Horticole, Ecologia și multiplicarea speciilor Horticole, Tehnologii – Protecția plantelor – Virologie în Horticultură și Laboratorul de Oenologie din cadrul Complexului de vinificație.
Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Pitești-Mărăcineni
Instituție de referință în cercetarea pomicolă românească are o activitate neîntreruptă din 1967. În prezent, Institutul funcționează în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” (ASAS), instituție publică specializată, autonomă de consacrare academică și coordonare științifică, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Institutul și-a adaptat permanent activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare la realitățile comunității științifice pomicole, încercând ca, alături de stațiunile de cercetare-dezvoltare aflate în coordonare științifică (SCDP Băneasa, SCDP Bistrița, SCDP Constanța, SCDP Iași și SCDP Voinești), să transfere în producție rezultatele de cercetare, dezvoltare, inovare, să vină în sprijinul fermierilor, grupurilor de producători și cooperative, care activează în sectorul pomicol. La Mărăcineni cercetarea se desfășoară în laboratoare pentru Genetică și ameliorare, Înmulțirea plantelor pomicole, Culturi de țesuturi și virologie, Arbuști fructiferi și căpșuni, Tehnologii Pomicole și Protecție fitosanitară.
Stațiunea de Cercetare Dezvoltare-Agricolă Pitești-Albota
SCDA se află, de asemenea, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu- Șișești” București. Activitatea de cercetare de aici se desfășoară prin următoarele direcții: Ameliorarea plantelor autogame, în principal la grâul de toamnă; Obținerea de noi linii de grâu de toamnă cu caractere genetice, fiziologice și de mediu adaptate tipului de sol specific; Studiul comparativ al noilor linii și soiuri din rețeaua națională, la grâul de toamnă, orzul de toamnă și triticale; Obținerea de linii de grâu de toamnă cu rezistență la patogenii vegetali și animali în scopul obținerii unor progrese genetice actuale; Valorificarea potențialului genetic al plantelor de câmp prin promovarea agriculturii cu caractere ecologice; Producerea de sămânță la cerealele de toamnă și de primăvară; Completarea colecției cu forme ale cerealelor de toamnă ca o sursă utilă în obținerea progresului genetic la cerealele de toamnă; Promovarea diferitelor tipuri de rotații specifice sistemelor de agricultură zonală, adaptate cerințelor din fermele de tip nou; Elaborarea celor mai adecvate sisteme de semănat conforme cu cerințele noilor creații genetice, în scopul valorificării superioare a unor tehnologii noi, intensive și convenționale, dar și al celor ecologice; Promovarea noilor creații de plante tehnice: rapița de toamnă, floarea- soarelui și soia, în scopul asigurării de rotații adecvate în cadrul promovării agriculturii durabile; Studiul biologiei și al pagubelor produse de dăunătorii vegetali și animali la principalele plante de câmp; Asigurarea protecției plantelor de câmp împotriva bolilor, dăunătorilor și a buruienilor prin mijloace cât mai complexe de tipul managementului integrat. Promovarea unor metode noi de control/combatere a dăunătorilor vegetali și animali la plantele agricole; Promovarea de fertilizanți cu efect blând asupra mediului agricol, alături de reducerea tuturor produselor cu concentrații ridicate în principii activi; Elaborarea de metode agrotehnice noi de combatere a fenomenului încălzirii globale.
Muzeul Județean Argeș
Muzeul Judeţean Argeş cooperează prin toate secțiile sale, ca parte contractantã, cu Institutul de Biologie al Academiei, Societatea româno-canadiană AGRA Earth & Environmental S.C. AGRARO Consult Bucureşti, Consiliul Judeţean Argeş, S.C.„PROIECT ARGEŞ” S.A., S.C. ROMPROIECT S.A. Piteşti, World Wide Fund for Nature International – Danube-Carpathian Programme (hereafter „WWF-DCP”), Ministerul Mediului, S. C. „INTERDEVELOPMENT” S.R.L., Programul Europeaid/121260/D/SV/RO Implementation of NATURA 2000 Network in Romania. Relaţiile cu organizaţiile şi companiile menţionate s-au bazat pe programe finanţate/coordonate de Academia Română, WWF, Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Consiliul Judeţean Argeş, AGRAL etc. Acţiunile derulate în cadrul acestor programe au fost: asistenţă tehnică, studii de evaluare, realizarea de clurări cu caracter monografic ale unor personalităţi, localităţi sau instituţii, monitorizarea integrată a mediului, statistică pentru mediu, evaluări arheologice, descărcări de sarcină arheologică etc. Muzeul Judeţean Argeş are o colaborare deosebitã cu Institutele Academiei Române (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Institutul de Biologie), cu universitatile din Piteşti, din ţară si din străinătate, atât prin contracte de cercetare, cât şi prin faptul că anual, studenţi ai acestora îşi desfăşoară activitatea didactică şi de practicã în expoziţiile şi laboratoarele muzeului. Unii dintre cercetătorii muzeului predau cursuri de botanică, zoologie, protecţia mediului, monitoring integrat, conservarea biodiversităţii, istorie etc. la Facultatea de Ştiinţe-catedra de Biologie-Horticultură Ecologie şi Protecţia Mediului, la Facultatea de Istorie şi la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii din Piteşti.
Muzeul Viticulturii si Pomiculturii Golesti
Cel mai vechi muzeu în funcțiune din Argeș, Muzeul Golești, numit inițial după numele cărturarului Dinicu Golescu, a fost fondat în anul 1939, cu scopul de a conserva și promova patrimoniul și memoria istorică a uneia dintre cele mai importante familii boierești din Țara Românească, cea a Goleștilor. De-a lungul anilor, muzeul a devenit un loc emblematic în care istoria, arta și tradițiile se întâlnesc și se păstrează cu grijă. Aici și-au găsit locul numeroase colecții și exponate de mare valoare aparținând trecutului bogat al națiunii române. Prin munca de cercetare, conservare și restaurare desfășurată aici, Muzeul Golești este un puternic centru științific de profil la nivel național.
Muzeul Național Brătianu
Deși este un muzeu de nișă, deși vorbește doar despre o familie și doar despre o perioadă istorică bine definită, Muzeul Național Brătianu este un bun loc de popas pentru cei pasionați și interesați de istoria modernă a României, de politica și administrația promovate de Brătieni. De asemenea, Vila Florica este unul din acele locuri ale României în care se poate afla despre ororile săvârșite de comuniști asupra identității istorie și culturale ale acestei națiuni. Instituție tânără, înființată în 2020, Muzeul Național Brătianu se înscrie deja cu pași siguri în munca națională de cercetare istorică, politică și administrativă a perioadei marcată de secolul XIX și prima jumătate a secolului XX.
Arhivele Militare și Arhivele Naționale
Depozitul Central de Arhivă – Pitești al Arhivelor Militare Naționale Române deține documente istorice din fondurile de arhivã deschise la cercetare pe suport hârtie. „Biblioteca arhivistică” de la sediul Depozitului Central de Arhivă Piteşti, conţine mai cu seamă regulamente, instrucţiuni, ordine generale şi alte documente oficiale elaborate de-a lungul timpului în armată. Ca domeniu general de cercetare instituția activează în domeniul Lucrărilor Reprezentative de Istorie Militară. La rândul său, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Argeș oferă oportunități de cercetare în domeniul Lucrărilor Reprezentative de istorie Locală și Națională.
Au dispărut CCSITA, centrele de cercetare de la Arpechim și Bioproteine, Laboratorul Național de Cercetare Fundamentală
Revenind la anul 1990, trebuie spus că atunci mai funcționau în Argeș încă patru centre de cercetare de excelență: Centrului de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Autoturisme Pitești (C.C.S.I.T.A), Centrul de Cercetare în Petrochimie de la Arpechim, Centrul de Cercetare în Bioproteine de la Curtea de Argeș și Piramida Stației de Epurare Pitești.
Cine și ce mai cercetează azi în Argeș
Cea din urmă a fost un avanpost de cercetare ultra avansată pentru acea perioadă. Construită în anii ‘80 și denumită Laboratorul Național de Cercetare Fundamentală avea scopul de purificare a apei, pentru transformarea în apă potabilă, folosind o metodă inedită. Inițiatoarea și coordonatoarea proiectului de cercetare era dr. Marioara Godeanu, de la Institutul Central de Biologie, iar metoda folosită era filtrarea apelor reziduale, în interiorul piramidei, folosind nufărul de Nil ca filtru de sedimente. Pe lângă apa purificată, din procedeu rezulta și un mâl, o biomasă, care era folosită în agricultură ca îngrășământ, care urma a fi utilizat la Stațiunea de Cercetare Agricolă de la Albota. Mai mult sau mai puțin în secret, la Pitești s-au efectuat până aproape de anul 2000 cercetări nu doar în domeniul purificării apelor reziduale, ci și asupra vestitului efect de piramidă. Această cu atât mai mult cu cât piramida din Prundu a fost, din punct de vedere al dimensiunilor, o copie la scară a Piramidei lui Keops din Egipt, proporțiile celor două structuri fiind guvernate de numărul de aur cu valoarea 1,618, proporție care se găsește în toată lumea vie. Din păcate, de Piramida de la Pitești s-a ales praful, iar rezultatelor cercetărilor de aici li s-a pierdut urma, rămânând doar legendele urbane legate de acestea.
