6 noiembrie – București: România este pe ultimul loc la accesul tinerilor la educație non-formală, potrivit Eurostat, țara noastră aflându-se la jumătate față de media UE. România are nevoie să dezvolte acest sector în vederea creșterii accesului la o educație echitabilă și de calitate, atrage atenția Asociația eematico. ONG-ul, alături de alți parteneri, a organizat în luna octombrie Connecting for Non-Formal Education 2025 (CNFE 2025), conferința care a reunit peste 85 de specialiști din întreaga țară, dar și din străinătate, dedicați educației non-formale. În urma evenimentului, au rezultat 11 propuneri pentru dezvoltarea acestui sector printre care: un software educațional personalizat pe teoria inteligențelor multiple, o hartă interactivă a inițiativelor ENF, un modul universitar de fundraising sau biblioteca de bune practici pentru ONG-uri.
Connecting for Non-Formal Education 2025 (CNFE 2025) – Ediția a III-a – a reunit în luna octombrie peste 85 de participanți dedicați educației din întreaga țară, dar și din străinătate (Croația), într-un spațiu de conectare și creație colaborativă care a dus la construirea de idei concrete pentru o educație mai relevantă, incluzivă și mai apropiată de nevoile zilelor noastre. Evenimentul a fost organizat de Asociația eematico în parteneriat cu NGO Academy, AmpliFY ONG și ANPCDEFP.
SPAȚIU PUBLICITAR
Scopul a fost transformarea nevoilor din sectorul educației non-formale în direcții clare de acțiune și colaborare pentru anul viitor. Astfel, participanții din grupurile de lucru de anul acesta se vor concentra pe dezvoltarea și implementarea inițiativelor (la care au pus bazele la conferința din 2025) și vor avea posibilitatea să prezinte rezultatele la următoarea ediție Connecting for Non-Formal Education din 2026.
Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai ONG-urilor (precum Viitor Plus, Noi Orizonturi, Ateliere fără Frontiere), profesori din școli și Palate ale Copiilor din toată țara (de la București și Târgoviște, la Tulcea și Timișoara), antreprenori din sectorul educației, profesioniști din instituții publice, precum și media. Iată modul în care s-au concretizat eforturile în cadrul celor patru grupuri tematice:
Tema 1: Măsurarea impactului și comunicarea bazată pe rezultate
Acest atelier, facilitat de Olga Mititelu (Fundația Terre des hommes România) și Raluca Ciucă (Managing Partner la Centrul de Training și Consultanță Activ Project), a reunit practicieni și coordonatori de proiecte interesați să demonstreze efectele reale și durabile ale activităților acestora. Participanții au lucrat la construirea unei Teorii a Schimbării pentru proiectele proprii, subliniind necesitatea ca evaluarea să fie participativă, transparentă și să implice beneficiarii. Concluziile au arătat cât de importante sunt:
• Adaptarea instrumentelor de evaluare pentru a include indicatori de schimbare de comportament, nu doar de satisfacție.
• Integrarea măsurării impactului încă din etapa de design a proiectelor, nu doar la final.
• Promovarea unei culturi organizaționale bazate pe dovezi.
Tema 2: Asigurarea relevanței contextuale și a aplicabilității în lumea reală
Grupul coordonat de Carolina Pascal (Asociația eematico) a explorat o direcție esențială: cum facem ca ceea ce învățăm să fie important și să conteze în viața reală a elevilor și comunităților. Participanții, din medii diverse (artă, programare, sociologie, geologie, precum și profesori reprezentând atât educația formală, cât și educația nonformală), au subliniat că învățarea devine cu adevărat valoroasă doar atunci când este conectată la experiențele concrete și la provocările societății actuale. Grupul a aprofundat două direcții principale de acțiune:
1. Sistem bazat pe teoria inteligențelor multiple: S-a propus dezvoltarea unui software educațional pentru elevii de gimnaziu. Scopul acestuia este personalizarea învățării în funcție de stilul individual (lingvistic, kinestezic, vizual-spațial etc.). Platforma ar urma să includă teste inițiale, materie adaptată profilului și instrumente de autoevaluare, precum și resurse multimedia cu specialiști pentru a arăta aplicabilitatea cunoștințelor în viața de adult.
2. Crearea unei hărți interactive a educației non-formale: Acest subgrup, cu o componentă internațională puternică, s-a concentrat pe găsirea unor strategii eficiente pentru a demonstra publicului larg impactul concret al activităților educaționale non-formale. Soluția propusă a fost crearea unei hărți interactive a serviciilor și inițiativelor de educație non-formală, care să pună accentul pe domenii, beneficiari și rezultate. De asemenea, s-a agreat necesitatea construirii de parteneriate pentru susținere reciprocă și consolidarea poziției sectorului la nivel național și european.
Tema 3: Asigurarea sustenabilității financiare prin diversificarea modelelor
La atelierul dedicat finanțării, facilitat de Alexandra Dumitrescu (Finedrefined), au participat aproximativ 20 de reprezentanți din mediul ONG, startup-uri, finanțatori instituționali, dar și din educația formală. Viziunea centrală a fost că stabilitatea financiară și sursele mixte de venit sunt esențiale pentru a asigura organizațiilor libertatea de a crea un impact autentic, nefiind limitate de rigorile unui singur unui singur apel pentru finanțare..
Printre inițiativele propuse s-au numărat:
• Adăugarea unui modul de cursuri universitare de fundraising pentru sectorul nonprofit.
• Dezvoltarea de produse digitale (o piață de nevoi și oferte de educație) care să genereze venituri pentru un fond comunitar.
• Creșterea eforturilor de lobby și inițierea unui jurnalism pozitiv despre proiecte de impact și care se autosusțin.
Tema 4: Comunicarea eficientă a valorii și beneficiilor educației non-formale
Activitățile dedicate acestei teme au fost coordonate de Ion Neculai (Asociația eematico) și Miruna Covaci-Zăvoi (ANPCDEFP) și au atras peste 25 de participanți. Tematica a fost structurată în patru ateliere graduale menite să transforme ideile în inițiative concrete de implementat până la CNFE 2026.
Atelierele au început cu maparea audiențelor, a barierelor și a instrumentelor eficiente de comunicare (precum povești, date și dovezi din practică). Apoi, ideile individuale au fost grupate în clustere (evenimente, resurse, inițiative de comunicare). În etapa finală, participanții au lucrat la structurarea a trei inițiative majore sub formă de fișe de proiect:
1. Biblioteca de bune practici: O bibliotecă digitală concepută de un grup mixt de cadre didactice din palatele copiilor și licee, având ca scop facilitarea transferului de cunoștințe și creșterea vizibilității domeniului.
2. Laboratorul de inovație a metodelor nonformale: Transformarea ideii inițiale de retreat într-un laborator de metode pentru profesioniștii din educație, însoțit de o platformă colaborativă și un ghid.
3. Cursul de prezentare și public speaking: O inițiativă complet structurată, propusă de studenți și practicieni, care răspunde nevoii concrete de dezvoltare a abilităților de prezentare, finalizată cu o competiție de public speaking pentru creșterea vizibilității.
Pentru alte întrebări, persoana de contact este Bianca Băndărău, specialist comunicare Asociația eematico, bianca.b@eematico.org, 0756 549 17